Noul ministru al Sănătății a făcut primele declarații cu privire la prioritățile mandatului sau, însă a făcut referire și la recentele tragedii petrecute în spitalele din România.
Principalele declarații ale noului ministru al Sănătății:
„Infrastructura medicală s-a dovedit, de multe ori, insuficientă și neadaptată nevoilor actuale, iar de multe ori aceste deficiențe s-au tradus în tragedii de la ”Bals” sau de la Piatra Neamț. Lipsa de personal medical și distribuția neuniformă a medicilor și asistentilor, la nivelul țării, a lăsat multe zone, în special în mediul rural, fără acoperire cu servicii medicale de bază. Managementul defectuos și lipsa de coordonare dintre diferite niveluri de asistență medicală au dus la situații precum transferul pacienților de la Spitalul ”Foișor”.
Avem o șansă istorică de a remedia, măcar o parte din aceste probleme, în perioada următoare. Mandatul meu se va concentra, pe lângă gestionarea pandemiei, pe următoarele trei priorități:
- Atragerea și utilizarea de fonduri europene pentru investiții în sănătate. În cadrul Planului Național de Redresare si Reziliența, am propus investiții 2,6 miliarde de euro în infrastructura spitalicească. Aceste investiții pot face diferența între viață și moarte, între demnitate și disperare
- Creșterea accesului la servicii medicale de bază. Am prevăzut investiții de 330 de milioane de euro în asistența prespitalicească.
- Reforma managementului spitalelor și a serviciilor de sănătate. Avem nevoie de competență în funcții de conducere, o necesitate. Pentru asta, vom continua concursurile corecte la Casele Județene de Aasigurari de Sănătate, Adrian Gheorghe, președintele CNAS va avea tot sprijinul meu. Vom organiza concursuri pentru celelalte funcții de management în sistemul sanitar.
Proiectele Ministerului Sănătății se vor subscrie acestor trei priorități. Voi continua multe proiecte începute în mandatul lui Vlad Voiculescu. Aceste lucruri sunt parte a progamului de guvernare. Cu acest scop voi încuraja toate elementele de reformă.Este o datorie față de cetățeni și în guvernare, în general”.
„Problema principală acum în spitale e disponibilitatea redusă a paturilor ATI. În ultima săptămână, numărul de cazuri a scăzut cu 10%, așa că ne așteptăm ca solicitarea pe paturi să nu mai crească în perioada următoare. Depinde de noi cum gestionăm spitalele și de oameni cum gestionează măsurile de prevenție.
Numărul de paturi ATI, la 20 aprilie, era de 1.634 în secțiile ATI COVID. Ele sunt paturile ATI dedicate COVID. Până la 4.000 sunt paturi avizate în structurile spitalului care sunt dedicate altor patologii. Cred că prin modificarea Ordinului care direcționa circuitele intraspitalicești și pacienții COVID s-a permis o flexibilizare a secțiilor. Acum sunt spitale mixte, nu COVID și non-COVID. Împreună cu managerii de spitale, cred că ne putem flexibiliza și noi acțiunile așa în cât să ne adaptăm pentru pacienții COVID și cu alte patologii”, a declarat Ioana Mihăilă.
Ioana Mihăilă va fi al patrulea ministru al Sănătății în timpul pandemiei, după Victor Costache, Nelu Tătaru și Vlad Voiculescu.
Ioana Mihăilă a fost candidatul USR-PLUS la funcția de primar al municipiului Oradea la alegerile locale din 2020.
Mihăilă a absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, este medic primar endocrinolog și a dezvoltat Clinica Medena, cu puncte de lucru în Oradea și Beiuș.
Ioana Mihăilă s-a implicat în politică și a devenit președintele organizaţiei judeţene Bihor.
„În 2018, după participarea la protestele projustiție m-am înscris în Platforma România 100, unde am coordonat proiectul ”Caravana Medicală”, prin care am oferit gratuit servicii medicale de specialitate persoanelor din mediul rural. M-am înscris în PLUS din prima zi de existență a partidului, am coordonat campania locală de la alegerile europarlamentare și am fost desemnată prin vot, în urmă cu un an, președintele Filialei Județene PLUS Bihor”, se prezintă Ioana Mihăilă.
Întrebată despre gestionarea pandemiei în Oradea, Ioana Mihăilă a declarat pentru ”Adevărul”că gestiunea datelor și a unei evidente la nivelul DSP, a persoanelor care au apelat serviciile respective, nu există.
„Sunt multe lucruri care s-au făcut bine şi câteva lucruri care puteau fi făcute mai bine. Din cele făcute bine a fost acea aprovizionare de la început cu echipamente de protecţie. Spitalele nu au suferit din cauza lipsei de personal pentru că personalul ar fi fost infectat. În ultimele două săptămâni observăm însă o dublare a numărului de cazuri la nivelul judeţului. Cred că o comunicare mai bună şi mai empatică cu populaţia ar reduce numărul de infectări. De asemenea ce văd eu o problemă majoră e gestiunea datelor. La nivel de DSP nu există o evidenţă a persoanelor care au apelat la serviciile DSP. Nu există o evidenţă centralizată., Ne vom trezi probabil şi peste şase luni neştiind câte persoane au trecut prin infecţie”.
Ioana Mihăilă a făcut parte din celula de criză PLUS COVID şi a contribuit la programul de guvernare USR-PLUS la capitolul dedicat managementului crizei COVID-19.