VIDEO | Palatul de Justiție, edificiu fundamental pentru societate (DOCUMENTAR)

Palatul de Justiţie este una dintre cele mai frumoase şi importante clădiri din Bucureşti, monument istoric şi de arhitectură, emblematic pentru justiţie. Edificiul a fost realizat la sfârşitul secolului al XIX-lea, în perioada de avânt economic de după cucerirea independenţei, când au fost construite şi alte monumente de arhitectură ale Capitalei.

Palatul de Justiție a fost construit între anii 1890–1895, după planurile arhitecților Albert Ballu și Ion Mincu. Piatra de temelie a clădirii a fost pusă de regele Carol I al României personal, pe 7 octombrie 1890.

Martorii evenimentului relatau că ceremonia s-a desfășurat după tipicul vremii: Regele a semnat actul de fundație pe pergament, l-a pecetluit cu pecetea regală, după care regele, care purta un șorț alb, cu ciucuri de aur, a depus pergamentul în fundație și a pus prima cărămidă.

Patrick André de Hillerin: Cel mai spiritual popor din univers: mănâncă principii și se încălzește cu propagandă

21:00

VIDEO Meteorologii au dat vestea: Va ninge în București și în jumătatea sudică a țării, de Crăciun

20:40

Lucrările s-au finalizat cinci ani mai târziu, în timpul ministeriatului lui Alexandru Marghiloman, fiind inaugurate, printr-o fericită întâmplare, după reînvestirea ca ministru al justiţiei a lui Eugeniu Stătescu, cel prin grija căruia s-au făcut şi primele demersuri în vederea începerii lucrărilor.

Execuția lucrărilor a fost asigurată de firma inginerului Nicolae Cuțarida. În interiorul palatului există o Sală a pașilor pierduți, întocmai ca în Palatul Universității din Iași. Impunătoarea „Sală a pașilor pierduți” numită și „Sala orologiului”, ocupă un sfert din cei aproape 13.000 de metri pătrați, cât reprezintă suprafața clădirii la sol.

Denumirea de „Sala orologiului” provine de faptul că în acest spațiu era montat un orologiu menit să măsoare „cursul proceselor”.

Exteriorul clădirii are influențe urbane, iar corpul central este construit într-un stil al Renașterii franceze. Partea centrală a fațadei este puțin decroșată și marcată de șase pilaștri puternici. Sub bolțile construcției, deasupra intrării principale, sunt amplasate șase statui alegorice, care semnifică (de la stânga la dreapta): Atenția, Vigoarea, Legea, Justiția, Elocința și Adevărul, sculptate de Carol Storck, Frederic Storck, Wladimir Hegel și George Vasilescu. Alte două statui, care flanchează ceasul de pe acoperiș, semnifică Forța și Prudența.

Clădirea Palatului de Justiție are demisol, parter, parțial mezanin și etaj, cu o înălțime variabilă de cca 20 m peste nivelul terenului, acoperă o arie construită de aproximativ 8500 m² și o suprafață desfășurată de aproximativ 27.700 m², având în plan forma unui patrulater neregulat.

Inaugurarea Palatului, care a avut loc la data de 4 octombrie 1895, a fost marcată și ea de întocmirea unui document oficial, pe pergament, prin care Majestatea Sa lăsa „corpurilor judecătorești din Capitală” acest palat „ca să le fie lor adăpost întru îndeplinirea misiunii lor și urmașilor dovadă ce au păstrat acestei înalte instituțiuni a țării”.

Pergamentul a fost întocmit în 3 exemplare, primul fiind zidit în Palat, cel de-al doilea fiind depus la Arhivele Statului, iar cel de-al treilea fiind păstrat de Ministerul Justiției.

Datorită creșterii aparatului judiciar, în 1946 clădirea a suferit mai multe modificări interioare, în special compartimentări. Apoi, în perioada 1954-1956 au fost efectuate reparații capitale, deoarece exista intenția de a transforma clădirea într-un Palat al Culturii.

Palatul a rămas neutilizat până în 1999, când a fost luată decizia consolidării și restaurării acestuia. În iulie 2003, în perioada Guvernului Adrian Năstase au început lucrările de restaurare și consolidare ale Palatului de Justiției, care au durat trei ani și au fost realizate de arhitecți români și francezi.

Cu prilejul începerii lucrărilor de consolidare și restaurare, la 19 iulie 2003 s-a organizat o ceremonie de așezare a unei noi pietre la temelia Palatului de Justiție din București. Renovarea și consolidarea Palatului de Justiție din București a fost realizată de firma Bouygues.

Urmare expertizelor efectuate, Bouygues a fost obligat să demoleze 34.000 m² de planșeu pentru a-l reface din beton armat. De asemenea, pereții celor 7 curți interioare au fost placați cu diafragme din beton armat.

După finalizarea lucrărilor, în toamna anului 2006 în Palatul de Justiție au revenit următoarele instituții: Curtea de Apel București, Judecătoria Sectorului 5 București, Asociația Magistraților din România, Uniunea Națională a Barourilor din România și Baroul București.