VIDEO | Președintele Senatului, la inaugurarea Podului de la Brăila. Nicolae Ciucă: „Este un motiv de mândrie națională”
This browser does not support the video element.
Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, fost șef al Guvernului, a subliniat joi, la inaugurarea Podului suspendat peste Dunăre de la Brăila, importanța investițiilor în proiecte majore, care să atragă altele noi, implicit bunăstare pentru români. Podul suspendat de la Brăila – supranumit Golden Gate de România – al treilea ca mărime din Europa şi cea mai mare investiţie de infrastructură din ultimii 30 de ani, a fost inaugurat, joi, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis și a premierului Marcel Ciolacu. Reamintim că cea mai spectaculoasă construcție din România, podul de la Brăila, este construită de italienii de la Webuild.
Mesajul lui Nicolae Ciucă la evenimentul de inaugurare a Podului de la Brăila s-a concentrat pe importanța unor investiții solide, așa cum prevede și actualul program de guvernare.
Ceremonia inaugurării a debutat la ora 11.00, iar podul urma să fie dat în trafic începând cu ora 13.00, dar momentul a fost amânat.
„Avem, astăzi, șansa să pășim pe cel mai mare pod suspendat din România și al treilea din Europa, așa cum ne-a plăcut de fiecare dată să vorbim despre acest obiectiv de infrastructură mare. Este cel mai complex și cel mai important proiect românesc de infrastructură de după 1989. S-au investit aici multe resurse, s-a muncit mult și iată că a ieșit un lucru trainic”, a declarar Nicolae Ciucă.
Actualul șef al Senatului i-a felicitat cu această ocazie pe toți cei care au contribuit la această lucrare de mare anvergură, pe partenerii din Japonia și Italia, dar și pe ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, și pe colegii lui cu care a lucrat și care s-au preocupat de finalizarea acestei lucrări.
Nicolae Ciucă a mulțumit pentru sprijinul european consistent acordat acestui proiect, iar comisarului european, prezent la ceremonia, i-a transmis mulțumirile României pentru tot ce a însemnat suportul financiar, 85% din costuri au fost fonduri europene.
„Este un motiv de mândrie națională. România reia, cu sprijinul Uniunii din care face parte, obiceiul proiectelor de mare anvergură, care nu rămân la sertar. Toți cei implicați am demonstrat, împreună, că România poate construi serios, eficient și chiar spectaculos cu eforturile populației țării și cu sprijinul concetățenilor europeni”, a spus Nicolae Ciucă.
Șeful Senatului a scos în evidență colaorarea regională în proiect.
„Pe lângă energia fiecărui om care a lucrat la proiect, sunt puse aici, în această lucrare, 20 de mii de tone de oțel, pentru 86 de tronsoane de tablier. Acestea au fost furnizate de combinatul din Galați, iar construcția segmentelor a fost realizată la Brăila. Avem, astfel, un exemplu excelent de colaborare regională, cu sprijin european, pentru un proiect de mare utilitate în zona Dunării de Jos”, a precizat Nicolae Ciucă.
El a recomandat ca acest mod de lucru să fie abordat în fiecare din regiunile țării.
„Avem bani pentru investiții importante, care să schimbe pentru mult timp România. Este nevoie, însă, de responsabilitate și de o voință de oțel în instituții și în societate, care să ducă și la alte proiecte de anvergura acestuia”, a spun Nicolae Ciucă.
Fostul premier a amintit și de pericolul pe care îl reprezintă agresiunea rusă din apropierea granițelor.
„Este o perioadă în care stabilitatea și dezvoltarea trebuie să fie obiective non-ideologice și care să ducă, ambele, către o modernizare alertă a României și a regiunii în care trăim. Noi avem nevoie de acest parcurs, Uniunea Europeană și toate țările lumii libere au nevoie ca noi să reușim, pentru că suntem la granița cu un război nedrept. Or, războiul și forțele totalitare nu sunt decât o opțiune pentru dezastru”, a spus șeful Senatului.
„Pentru noi, Uniunea Europeană înseamnă consolidarea legăturilor dintre români și dintre aceștia și restul cetățenilor europeni, înseamnă dezvoltarea infrastructurii din România și din UE. De aceea, avem nevoie de Uniunea Europeană și de aceea trebuie, la rândul nostru, să fim solidari cu o Uniune Europeană, care ne-a ajutat și ne ajută în continuare”, a afirmat Nicolae Ciucă.
El a reaminit că una dintre prioritățile majore ale acestei coaliții de guvernare este exact dezvoltarea infrastructurii, iar printre primele lucruri pe care a subliniar că le-a făcut în calitate de premier, în decembrie 2021, a fost aprobarea Programului de investiții în infrastructură rutieră până în 2030.
„Iar până în aprilie 2023 toate fondurile europene alocate pentru infrastructură rutieră au fost utilizate integral, ceea ce arată seriozitatea abordării acestei guvernări”, a subliniat șeful Senatului.
Nu întâmplător podurile sunt unul dintre cele trei simboluri prezente pe bancnotele europene.
„Însăși finanțarea pentru acest pod provine, așa cum spuneam, în proporție de 85%, din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020. Investim împreună în infrastructură știind că investițiile atrag noi investiții”, a spus Nicolae Ciucă, amintind că România a încheiat anul 2022 cu un nivel record al investițiilor de la bugetul de stat – peste 72 de miliarde de lei, în creștere cu 22,4% față de anul precedent.
„De asemenea, un alt record – investițiile străine în România – peste 11 miliarde de euro într-un singur an. Și lucrul acesta se vede în șantierele care sunt deschise, și discutam cu domnul prim-ministru, peste tot în țară. Cifrele nu sunt doar pe hârtie, iată, și aici le vedeți cu ochiul liber. Avem un pod solid pentru români și pentru toți cetățenii UE”, a spus șeful Senatului.
El a făcut o analogie cu ce s-a întâmplat în trecut, respectiv în 1895, când era inaugurat un alt pod peste Dunăre, podul Regele Carol I, care asigura conexiunea feroviară între București și Constanța.
„Astăzi, la aproape 130 de ani distanță, continuăm să creăm legături între românii din Dobrogea, Muntenia și Moldova. Continuăm să dezvoltăm România și regiunile românești de la Dunărea de Jos și Marea Neagră. Continuăm astfel să dezvoltăm România în Europa. Aici, la granița estică a țării, investițiile noastre exprimă încrederea în viitorul României și în viitorul prosper al Europei de Est, care include Republica Moldova și Ucraina. Și din acest punct de vedere România e pregătită să sprijine modernizarea Republicii Moldova și reconstrucția Ucrainei”, a conchis fostul premier.
Podul leagă județele Brăila și Tulcea, dar asigură și legătura dintre provinciile Muntenia, Dobrogea și Moldova.
Circulația rutieră se desfășoară începând cu ora 13.00, cu restricție de viteză de 80 km/oră, iar noaptea, în intervalul orar 21.00 – 06.00, de luni până vineri, circulația pe pod va fi suspendată.
În weekend-uri și sărbători legale, chiar dacă sunt zile din cursul săptămânii, circulația rutieră va fi deschisă. Aceste prevederi se aplică până la data de 30.11.2023.
- Pentru acest proiect de infrastructură s-au folosit aproximativ 81.000 de kilometri de fir de oțel, iar fiecare cablu are 60 de centimetri în diametru și susține tablierul metalic cu ajutorul tiranților.
- Greutatea totală a celor două cabluri principale are 6.700 tone.
- Tablierului metalic este format din 86 de segmente cu o greutate totală de 20.800 de tone, iar fiecare are o greutate medie de 250 de tone.
Pod spectaculos construit de Webuild
Podul construit de Webuild are trei deschideri: o deschidere principală (1120 m) și două deschideri laterale de 489,6 m pe malul Brăila și de 364,6 m pe malul Tulcea. De o parte și de alta sunt prevăzute două viaducte de acces în lungime de câte 110 m fiecare. Drumul principal va avea două benzi pe sens și va lega județul Brăila de județul Tulcea, iar drumul de legătură spre Măcin va avea o bandă pe sens, în lungime de 4,3 km. În rest, vor fi realizate intersecții giratorii, 33 de poduri, podețe, pasaje și o stație de taxare.
Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii convenit, în data de 27.05.2019, încheierea Contractului de Finanţare nr.36 pentru proiectul „Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila” în vederea acordării finanţarii nerambursabile alocată prin Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020.
Podul suspendat are o lungime de 1974,30 metri. Drumul principal (Brăila – Jijila) are o lungime de 19,095 km, iar drumul de legătură cu DN 22 (Smârdan – Măcin) are o lungime de 4,328 km.
Cifre relevante despre Podul de la Brăila
Construcția este cuprinsă în Masterplanul General de Transporti și face parte din Drumul Expres Buzău-Brăila-Tulcea-Constanța.
- Podul are o lungime de 1974,3 m
- Deschiderea principală este de 1.120 m
- Deschiderile laterale au 489,6 m, pe malul Brăila, şi 364,6 metri, pe malul Tulcea
- Pilonii de susținere au o înălțime de 192,64 m
- Baza pilonilor este la 40 m în pământ
- Pilonii au fost construiți în sistem continuu, iar cofrarea a fost ghidată cu laser
- Cablurile de susținere sunt realizate din fir de oțel, care însumează 81.000 km
- Puse la cap la cap firele ar înconjura planeta de două ori
- Greutatea totală a cablurilor de susținere 6.700 tone
- Fiecare cablu are un diametru de 60 de cm
- Suprafața de rulare are o lățime de 31,7 m, cu patru benzi a câte 3,5 m fiecare
- Pe fiecare sens există trotuar și pistă de biciclete
- Gabaritul pe verticală este de 38 m de la nivelul maxim de inundație.
Asocierea Webuild SPA – IHI Infrastructure Systems CO LTD
Antreprenorul lucrării „Pod Suspendat peste Dunăre” este Asocierea Webuild SPA – IHI Infrastructure Systems CO LTD, valoarea contractului fiind de 2,375 miliarde de lei cu TVA.
Lungimea drumului principal Brăila-Jijila este de 19,095 kilometri, iar lungimea drumului de legătură cu DN22 Smârdan -Măcin este de 4,328 kilometri.
Lucrările la acest obiectiv au început în primăvara anului 2019. Contractul a fost semnat în 19.01.2018 cu o perioadă de proiectare de 12 luni și 36 de execuție. Podul de la Brăila trebuia finalizat în 2022.
În cadrul Masterplanului General de Transport, podul figurează ca parte a drumului expres Buzău – Brăila – Tulcea – Constanța, drum planificat a se realiza în perioada 2020–2030 și care va conecta nordul Munteniei și sudul Moldovei de nordul Dobrogei de Nord unde se află Delta Dunării.
CITIȚI ȘI: