VIDEO | Risipa alimentară ne lasă (mai) săraci (REPORTAJ)

Unii fac risipă, în timp ce alții nu au ce mânca. În Europa, 89 de milioane de tone de alimente ajung în fiecare an la gunoi. Doar România risipește anual 2,5 milioane de tone de alimente.

Conform avertismentelor ONU și ale instituțiilor internaționale, se prevede o criză alimentară mondială. Astfel că, în aceste condiții, risipa devine o problemă din ce în ce mai serioasă.

„Nu era bine să vină această criză alimentară pentru ca românii poate să învețe și ei odată pentru a mia oară că mâncarea are valoare. Suntem un popor într-adevăr risipitor”, spune Petrișor Tănase, maestru în arta culinară.

2,5 milioane de tone de alimente se risipesc anual in țara noastră. Asta înseamnă că fiecare român aruncă la gunoi aproximativ 75 de kilograme de mâncare în fiecare an, în contextul în care peste 4 milioane de români au dificultăți în asigurarea hranei zilnice.

Chiar dacă ne este greu să recunoaștem, cu toții am aruncat la gunoi mâncare, fie că vorbim de o pâine învechită, de un fruct care s-a stricat sau de preparatele rămase în oală.

„Probabil din obișnuință se face atâta risipă. Au fost vremuri mai bune și lumea era obișnuită să cumpere mai mult (…) Uneori mai arunc și eu alimente, nu pot să spun că de obicei, dar uneori da”, spune un bărbat.

„Lumea este inconștientă și aruncă și cumpără prea mult. Eu mă rezum la cât am. Nu cheltui mai mult decât am și cumpăr exact strictul necesar, ce-mi trebuie”, adaugă o femeie.

„Mai bine o dai la cineva de pomană, o mănâncă, nu o mănâncă, dar să faci datina creștinească. În primul rând, e investiție (…) Cumpăr cât am nevoie, dar când găsesc și eu oferte, propriu zis oferte că zboară termenul de valabilitate mai repede și nu cumpăr en-gros, dar când găsesc oferte sincer, cumpăr mai în en-gros”, spune o altă femeie.

Specialiștii spun că românii nu prea se gândesc la filosofie sau la împlinirea lor ca și persoane intelectuale sau spirituale, se gândesc la mâncare pentru că în comunism se vorbea foarte mult despre a raționaliza mâncarea, a nu avea proprietăți și atunci în continuare românii au reflexul de a se asigura că au destul de mâncare și că mâncarea reprezintă prosperitatea.

„Adică o duci bine dacă ai mâncare destulă în frigider sau în cămarâ, nu contează că după aceea trebuie să o arunci, nu contează că te îmbolnăvești de inimă sau de ficat, contează că le demonstrezi celorlalți că tu ești un om înstărit fiindcă ai cârnați”, spune psihologul Cristian Andrei.

Acest fenomen pare să aibă însă mai multe cauze. Lipsa de organizare și cumpărăturile în exces par a fi cele mai importante dintre acestea.

„Românii, deși se declară săraci, aruncă cu banii în stânga și în dreapta și de asemenea, aruncă cu mâncarea în stânga și în dreapta, aruncă cu gunoaiele în stânga și în dreapta. Risipesc pentru că acest lucru este un indicator al prosperității, li se pare lor, fără să calculeze prea bine cum pot face ca să trăiască mai bine și doar să demonstreze de fațadă că trăiesc mai bine”, a adăugat psihologul.

Specialiștii susțin că pentru a evita risipa, românii trebuie să își pregătească un plan de cumpărături, să își măsoare porțiile de mâncare și să plece la piață o singură dată pe săptămână.

„Deci orice mâncare pe care o consumăm nu trebuie să depășească 300-350 de grame. Luați-vă cântar, puneți-vă mâncarea pe cântar și astfel veți obține nu numai o siluetă perfectă, dar și economie în bugetul familiei. Iar frigiderul vostru când plecați în aprovizionare, făceți-vă listă de aprovizionare, ce îmi cumpăr? Cumpăr asta, asta și asta. Ce consumăm în primul rând, ne gândim ce consumăm luni, marți, miercuri, joi, vineri, sâmbătă și mergeți la cumpărături o singură dată pe săptămână, nu vă mai împingeți toată ziua cărucioarele prin magazine”, spune maestrul în arta culinară, Petrișor Tănase.

În plus, la fel de util ar fi să se pregătească un stoc de alimente la congelator, împărțite pe porții și să se așeze în fucție de data de expirare, astfel încât să se evite aruncarea acestora.