VIDEO | TOP 5 evenimente economice. 2021, încheiat cu vești bune de la BNR și BVB. 2022 aduce investiții record în infrastructură, dar și scumpiri majore în primele șase luni
This browser does not support the video element.
Analistul Gândul Petrișor Peiu vă prezintă cele mai importante evenimente economice ale săptămânii 1-7 ianuarie 2022.
- Bursa de Valori Bucureşti a încheiat anul 2021 cu un randament de peste 33%, la care se adaugă dividendele primite de investitori pentru acțiunile deținute. Plasamentul în acțiuni cotate la bursă rămâne un pariu câștigător pentru România.
- La 31 decembrie 2021, rezervele valutare la BNR se situau la aproape 40,5 miliarde euro, în creștere cu peste 1 miliard de euro față de 30 noiembrie 2021.
- Statul român rămâne, în continuare, dependent de împrumuturi, dar deficitul bugetar este în scădere. Necesarul brut de finanțare pentru anul 2022 este de peste 145 miliarde lei: 77 miliarde lei deficitului bugetar și 68,4 miliarde lei datoria care trebuie refinanțată anul acesta.
- Investiții record în infrastructură. Contractele de infrastructură fac parte dintr-un plan pe 10 ani, care include proiectele din PNRR şi din Programul Operațional Infrastructură Mare, plus viitoarele programe operaţionale pe transporturi.
- ”Inflația industrială” anunță scumpirea vieții. Dacă inflația anualizată din noiembrie 2021 era de 7,8%, „inflația industrială” a atins, în aceeași lună, peste 32%, scumpire care se va reflecta în prețurile către consumatorii finali în următoarele șase-nouă luni.
1) Randament record la Bursa de Valori București
Bursa de Valori Bucureşti a încheiat anul 2021 cu un randament de 33,2%, la care se adaugă dividendele primite de investitori pentru acțiunile deținute.
Indicele principal BET a depăşit pe finele anului, pentru prima dată, pragul psihologic de 13.000 de puncte (13.061,32). De altfel, toţi indicii bursieri au înregistrat în 2021 creşteri cuprinse între 21,1% pentru BET-FI, indicele SIF-urilor şi al Fondului Proprietatea (FP) şi 40% în cazul BET-TR, indicele care urmăreşte şi dividendele acordate de companii acţionarilor.
Cele mai mari creșteri ale valorii portofoliului au fost simțite de cei care au în portofoliu acțiuni TeraPlast (randament de 181% într-un an), Nuclearelectrica (163%) şi MedLife (113%).
Există și acțiuni care au subperformat anul trecut – Electrica (-20%), Alro Slatina (-19,6%) şi Transgaz (-16,6%) -, din cadrul celor cuprinse în indicele BET, toate trei afectate de ceea ce s-a întâmplat în piața energiei.
Concluzie: Plasamentul în acțiuni cotate la bursă rămâne un pariu câștigător pentru România. Numărul mare de listări care vin dinspre companiile private, precum și numărul în creștere de obligațiuni ale acelorași companii au determinat o creștere importantă a indicilor bursieri și o sporire a capitalizării bursei la cote record.
2) Rezervele valutare ale BNR, nivel record de aproape 41 miliarde de euro
La 31 decembrie 2021, rezervele valutare la Banca Naţională a României (BNR) se situau la 40,475 miliarde de euro, în creștere cu peste 1 miliard de euro față de 39,283 miliarde de euro la 30 noiembrie 2021.
România a beneficiat de intrări de 5,023 miliarde de euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR, plus alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor (inclusiv prima tranșă acordată de Comisia Europeană în Planul Național de Redresare și Reziliență -PNRR, în sumă de 1,851 miliarde de euro) și plus alimentarea contului Comisiei Europene, dar și altele.
Concomitent au fost consemnate ieşiri de 3,831 miliarde de euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR, plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută și altele.
Cât privește rezerva de aur, aceasta s-a menţinut la 103,6 tone, ceea ce, în condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, duce valoarea acesteia la 5,356 miliarde de euro.
Concluzie: Rezervele internaţionale ale României (cumulând rezervele în valute, plus aurul deținut la BNR) însumează, la finalul anului 2021, 45,831 miliarde de euro, peste 1,2 miliarde de euro în plus faţă de 44,588 miliarde de euro la 30 noiembrie 2021.
3) Guvernul trebuie să împrumute 145,4 miliarde de lei în 2022
Necesarul brut de finanțare al Ministerului de Finanțe este de 145,4 miliarde de lei pentru anul 2022, compus din acoperirea deficitului bugetar de 77 miliarde de lei și din datoria care trebuie refinanțată anul acesta, de circa 68,4 miliarde lei.
Spre comparație, în anul 2021, Guvernul a împrumutat puțin peste 100 de miliarde de lei, mult sub necesarul de împrumut anunțat la începutul anului, de 136,2 miliarde de lei. În schimb, în 2020, împrumuturile s-au situat la 167 miliarde de lei, mult peste necesarul de finanțare anunțat de către Ministerul de Finanțe pe parcursul anului, în valoare de 149 miliarde de lei.
Programul indicativ de emisiuni de titluri de stat aferent anului 2022 prevede că deficitul bugetar se va finanța în proporție de circa 30% din surse interne și de 70% din surse externe.
Volumul indicativ de titluri de stat care va fi emis pe piața internă este de circa 75 miliarde de lei, cu o structură a maturităților de circa 10%/90% (termen scurt versus termen mediu și lung), iar volumul indicativ al împrumuturilor de pe piețele externe este estimat la aproximativ 14 miliarde euro, din care 3,7 miliarde de euro prin PNRR, iar restul prim emisiuni de obligațiuni în moneda unică europeană.
Concluzie: Statul român rămâne, în continuare, dependent de împrumuturi, dar deficitul bugetar este în scădere, determinând o reducere a ponderii banilor nou împrumutați și o echilibrare cu sumele care trebuie refinanțate, adică credite ajunse la scadență, care sunt rostogolite spre alte scadențe. Evoluția dobânzilor la aceste credite rămâne, în continuare, un motiv de îngrijorare pentru Ministerul de Finanțe.
4) Investiții record în infrastructură în 2022
România va semna în 2022 contracte de infrastructură în valoare de 10 miliarde de euro, un record absolut. Contractele de infrastructură fac parte dintr-un plan pe 10 ani, care include proiectele din PNRR şi din Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), din actualul cadru financiar multianual, plus viitoarele programe operaţionale pe transporturi (POT).
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, promite un plan investiţional pe transporturi şi dezvoltarea infrastructurii de 73 miliarde de euro. Programul include PNRR şi cele 13 miliarde de euro compuse din fonduri europene, plus cofinanţare națională, din cadrele financiare multianuale. Aceste sume rezultă ca urmare a transpunerii în practică a masterplanului din 2016 şi ar duce România într-o zonă decentă la nivel european, ca infrastructură de transport.
Masterplanul anunţat la finalul anului 2021 prevede ca, până în 2030, să fie construiţi 6.624 km de autostrăzi, drumuri expres, transregio şi variante ocolitoare, ceea ce ar reprezenta o creștere de șapte ori a actualei rețele pe care România o avea la final de 2021: mai puţin de 950 km de autostradă.
Sursa: https://www.130km.ro/harta.html
Concluzie: La planuri, suntem campioni, finanțare avem mai multă decât ne puteam închipui acum câțiva ani, mai rămâne să vedem dacă putem să utilizăm la timp și integral toate sumele imense pe care le avem la dispoziție și dacă vom reuși să și terminăm proiectele anunțate.
5) Scumpiri majore în următoarele șase luni
Dacă inflația anualizată din noiembrie 2021 era de 7,8%, „inflația industrială” a atins, în aceeași lună, 32,2%, scumpire care se va reflecta în prețurile către consumatorii finali în următoarele șase-nouă luni.
Institutul Național de Statistică a publicat evoluția indicelui prețurilor producției industriale pentru noiembrie 2021, care indică o scumpire a costului produselor industriale cu 32,2%.
Și, ceea ce este mai grav, pe canalul extern vine o scumpire a producției industriale de 18,32 %, în vreme ce din țară (canalul intern) vine o scumpire și mai mare a producției industriale: 40,39%.
Într-o singură lună, preţurile producţiei industriale per total (piaţa internă şi piaţa externă) au crescut cu 4,9%, faţă de luna octombrie 2021. Dacă privim în amănunt, o să găsim o creștere a prețului de producție a energie electrice și termice și a gazelor naturale cu 95%, o creștere de costuri în industria extractivă de peste 80%, la producerea de cocs și la rafinării o creștre cu peste 100% (o dublare de costuri), cu 36% la prelucrarea lemnului și cu 10% la fabricarea automobilelor și în industria alimentară.
Sursa: https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/ippi11r21.pdf
Concluzie: Creșterea „inflației industriale” anticipează o scumpire majoră a vieții, pentru că indicele prețurilor producției industriale este ceva mult mai mare și mai amenințător decât indicele prețurilor de consum, primul dintre ele exprimînd realitatea prețurilor din industria care produce bunuri și care susține, în mare măsură, economia românească. Prețuri care se vor regăsi, curând, și în scumpirea bunurilor de pe piața consumatorului final.