VIDEO | TOP 5 evenimente economice. Cine a câștigat și cine a pierdut în pandemie. Costurile în plus ale statului versus profiturile băncilor

Analistul Gândul Petrișor Peiu vă prezintă cele mai importante evenimente economice ale săptămânii 4-10 decembrie 2021.

• Magazinele continuă să fie puternic afectate de pandemia de COVID-19, restricțiile impuse de autorități lovind în volumele de vânzări.
• Revenirea din criză a umplut buzunarele bancherilor, ei realizând profituri fabuloase. Industria bancară se înscrie, practic, alături de energie și de comerțul alimentar, printre marii câștigători ai prăbușirii și revenirii în „V” a economiei.
• Revenirea economiei de după prăbușirea de anul trecut nu a adus și scăderea numărului de șomeri la nivelurile de dinainte de pandemie. 
• Pe primele nouă luni ale anului, datoria publică a României a crescut cu 57 miliarde de lei (aproape 12 miliarde de euro), iar 42 miliarde de lei din datoriile care au ajuns la scadență au fost „rostogolite”. 
• Pentru că Guvernul nu a știut să stăvilească scumpirea electricității și a gazelor de către firmele la care statul este acționar majoritar, România va plăti 800 de milioane de euro către companiile care ne livrează energie electrică și gaze. 

1) Vânzările în magazine continuă să scadă, pentru a doua lună consecutiv

România se află printre statele membre UE în care se înregistrează un declin al vânzărilor cu amănuntul.

ECONOMIE Elveția și Uniunea Europeană au ajuns la un acord de consolidare a relațiilor COMERCIALE bilaterale

19:35

POLITICĂ Ciolacu, lui Viktor Orbán: În vacarmul politic de la București avem parte și de ECHILIBRU. Iar acesta este Kelemen Hunor

19:31

Volumul vânzărilor cu amănuntul a scăzut în octombrie 2021, față de septembrie cu 0,4%, după ce în septembrie am avut o scădere de 0,6% față de nivelul din august. Această scădere a unui sector altădată campion la creșteri se datorează, în primul rând, introducerii de restricții privind accesul la magazinele nealimentare.

Tendința de scădere din România contrastează cu cea de creștere ușoară, remarcată la nivelul Uniunii Europene. Cea mai importantă creștere a avut loc în Slovenia (+13%), iar cea mai mare scădere, în Letonia (-5,4%). În Polonia a fost o creștere de 1,6%, iar în Ungaria, una modestă, de doar 0,3%.

Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/documents/2995521/11563399/4-03122021-AP-EN.pdf/46ec8f6b-80fa-0b17-649d-3f354aabe45f?t=1638458857259

Concluzie: Magazinele continuă să fie puternic afectate de pandemia de COVID-19, restricțiile impuse de autorități lovind în volumele de vânzări. Mai puțini consumatori decât de obicei au condus la „griparea” unui motor important al creșterii economiei noastre.

2) Profiturile marilor bănci din România au explodat în 2021

Întregul sistem bancar românesc, format din 34 de bănci, a încheiat primele nouă luni din 2021 cu un profit record, de 6,4 miliarde de lei, cu 36% peste câştigul din perioada ianuarie-septembrie 2020.

Cele mai mari trei bănci din top după active – Banca Transilvania, BCR şi BRD – au fost pe po­dium şi în clasamentul celor mai profitabile bănci în pe­rioada ianuarie-septembrie 2021. Profiturile nete cu­mulate ale celor mai mari trei bănci din România – Banca Transilvania, BCR şi BRD – au totalizat 3,5 miliarde de lei în primele nouă luni din 2021, peste nivelurile din 2020, reprezentând mai mult de jumă­tate din câştigul întregului sistem bancar, respectiv 55%.

Cea mai mare bancă din țară are un profit la nouă luni de un miliard și jumătate de lei, urmată fiind de BCR, cu un profit de 1,14 miliarde de lei și BRD cu 0,89 miliarde de lei. Dacă ne raportăm la veniturile declarate, rata profitului atinge cote chiar și de peste 40%.

Sursa: https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/topul-celor-profitabile-banci-mari-9-luni-2021-cele-mari-3-banci-20374228

Concluzie: Revenirea din criză a umplut buzunarele bancherilor, ei realizând profituri fabuloase. Industria bancară se înscrie, practic, alături de energie și de comerțul alimentar, printre marii câștigători ai prăbușirii și revenirii în „V” a economiei.

3) Criza pandemică ne-a lăsat câteva zeci de mii de șomeri în plus

Numărul şomerilor (cu vârste între 15 și 74 de ani) estimat pentru octombrie 2021 a fost de 438.000, în creștere față de luna precedentă (436.000 de persoane).

Rata şomajului în octombrie 2021 a înregistrat aceeași valoare ca și în luna precedentă: 5,3%.

Bărbații sunt ceva mai expuși, rata şomajului la aceștia depăşind-o cu 0,9 puncte procentuale pe cea a femeilor: 5,7% față de 4,8%.

Rămâne, în continuare, o preocupare majoră nivelul ridicat al ratei șomajului în rândul tinerilor (15-24 ani), de 19,6%.

Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 4,3% pentru luna octombrie 2021 (4,6% în cazul bărbaţilor şi 3,8% în cel al femeilor).

Numărul şomerilor cu vârste între 25 și 74 de ani reprezenta 75% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna octombrie 2021.

Sursa: https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/somaj_bim_octombrie21r.pdf

Concluzie: Revenirea economiei de după prăbușirea de anul trecut nu a adus și scăderea numărului de șomeri la nivelurile de dinainte de pandemie. Încă avem cu 50.000 de șomeri mai mult decât în octombrie 2018 și cu 80.000 de șomeri mai mult decât în octombrie 2019.

4) Împrumuturile Guvernului au ajuns la aproape 98,6 miliarde de lei în 11 luni

Din totalul împrumutat, 35,2 miliarde de lei provin din împrumuturi externe, iar restul de pe piața internă.

48,9 miliarde de lei  și 1,66 miliarde de euro au fost atrase de la investitori instituționali din România și încă 6,27 miliarde de lei provin din titluri de stat cumpărate de populație. Dar numai 57 de miliarde de lei (cel puțin până la sfârșit de septembrie) din cele 99 miliarde de lei împrumutate s-au adăugat la datoria publică. Restul de 42 miliarde de lei reprezintă refinanțarea unor datorii scadente în cursul acestui an.

Necesarul brut de finanțare pentru anul 2021 este de aproximativ 136,2 miliarde de lei, determinat de nivelul previzionat de 7,13% din PIB (84,9 miliarde de lei) al deficitului bugetar, precum și de volumul datoriei de refinanțat în anul 2021, în sumă de circa 51,3 miliarde de lei.

Sursa: https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/imprumuturile-guvernului-au-ajuns-la-100-de-miliarde-de-lei-20489256

Concluzie: Pe primele nouă luni ale anului, datoria publică a României a crescut cu 57 miliarde de lei (aproape 12 miliarde de euro), iar 42 miliarde de lei din datoriile care au ajuns la scadență au fost „rostogolite”. Ne mai așteptăm la alte 28 miliarde de lei în plus la datoria publică și încă 9 miliarde de lei datorie scadentă care va fi rostogolită.

5) 4 miliarde de lei pentru compensarea facturilor la gaze şi electricitate 

Guvernul vrea să aloce 4 miliarde de lei anul viitor pentru compensarea şi plafonarea facturilor la energie ale consumatorilor casnici şi industriali, iar banii vor fi prevăzuți în proiectul de buget. Suma va fi încasată de la stat de către furnizorii de gaze și energie electrică.

Potrivit Legii 259/2021 privind plafonarea şi compensarea facturilor la energie, preţul energiei este plafonat la maximum un leu între 1 noiembrie şi 31 martie 2022, la care se adaugă o compensare de 29 de bani pentru cei care consumă până la 300 de kWh, plus o marjă de 10%, pentru consumatorii casnici.

La gaze, compensarea va fi de 33% din preţul gazului-marfă din factură, iar preţul a fost plafonat la 0,25 de lei pe kWh.

În ceea ce priveşte clienţii noncasnici de genul IMM, microîntreprinderi, PFA, cabinete individuale, profesii liberale, la energia electrică, din preţul final se scad, în perioada 1 noiembrie-31 martie, tarifele reglementate de transport, serviciul de sistem, distribuţie, contravaloarea certificatelor verzi şi a contribuţiei de cogenerare.

La gaze, clienţii non-casnici nu plătesc tariful de transport şi de distribuţie, şi nici acciza.

Sursa: https://www.profit.ro/stiri/economie/infografice-productia-de-gaze-a-romaniei-nu-mai-acopera-nici-jumatate-din-consumul-intern-20494522

Concluzie: Pentru că Guvernul nu a știut să stăvilească scumpirea electricității și a gazelor de către firmele la care statul este acționar majoritar, România va plăti 800 de milioane de euro către companiile care ne livrează energie electrică și gaze.