VIDEO | TOP 5 evenimente economice: Cum ne afectează inflația, creșterea dobânzii BNR și a deficitului comercial

Analistul Gândul Petrișor Peiu vă prezintă cele mai importante evenimente economice ale săptămânii 5-12 noiembrie.

• Rata anuală a inflaţiei în luna octombrie 2021 comparativ cu luna octombrie 2020 este 7,9%.
• PSD vrea să meargă împreună cu PNL la Comisia Europeană pentru a renegocia anumite capitole din PNRR.
• Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința pe 9 noiembrie 2021, a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută pe an, de la 1,50 la sută pe an.
• PSD propune majorarea imediată a pensiilor cu 11%. Aceasta înseamnă creșterea cheltuielilor cu pensiile cu peste 2 miliarde de euro.
• Deficit comercial: 16,74 de miliarde de euro scoși din țară de importuri prea mari față de exporturi

1) Inflația a explodat

Rata anuală a inflaţiei a ajuns în luna octombrie la 7,9%, comparativ cu luna octombrie 2020, în timp ce, faţă de luna septembrie 2021, preţurile au un avans de 1,8%, arată datele Institutului Național de Statistică.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Angajații ROMÂNI de la Mar-a-Lago sunt cei mai buni ambasadori ai noștri”

18:00

ACTUALITATE Victor Ponta: „Vreau o șapcă cu ‘Make DÂMBOVIȚA great again’”

17:30

Previziunea făcută de către Banca Națională la începutul anului (2,4%) s-a dovedit total nerealistă și a fost mult depășită. C-așa-i pe lume: viața bate previziunile!

În septembrie, rata anuală se situa la 6,3%. Avansul din octombrie a fost determinat de scumpirea mărfurilor cu 11,4%, a alimentelor cu 5,2% şi a serviciilor cu 3,9%.

Cele mai mari creşteri au fost pe zona de energie, cu un plus de 24% pentru electricitate şi de 46% pentru gaze, în timp ce combustibilii s-au scumpit cu 23%.

La alimente, cele mai mari creşteri de preţ au fost la ulei, cu 26%, şi cartofi, cu 18%.

Rata inflaţiei de la începutul anului (octombrie 2021 comparativ cu decembrie 2020) este 7,4%.

Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (noiembrie 2020 – octombrie 2021) faţă de precedentele 12 luni (noiembrie 2019 – octombrie 2020) este 4,1%. Indicele armonizat al preţurilor de consum în luna octombrie 2021 comparativ cu luna septembrie 2021 este 101,32%.

Rata anuală a inflaţiei în luna octombrie 2021 comparativ cu luna octombrie 2020 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 6,5%.

Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (noiembrie 2020 – octombrie 2021) faţă de precedentele 12 luni (noiembrie 2019 – octombrie 2020) determinată pe baza IAPC este 3,3%.

Principala constatare care se poate face este aceea că rata inflației anualizată depășește atât indicele pensiei nominale, cât și dinamica salariilor. Cu alte cuvinte, avem, în ultimele 12 luni, o scădere a salariului real și o scădere a pensiei reale.

Atât salariile cât și pensiile au crescut, practic, mai încet decât inflația. Ceea ce înseamnă o erodare puternică a nivelului de trai și a puterii de cumpărare, o reîntoarcere la nivelurile din 2015-2016.

Și nu ne aflăm decât pe la mijlocul curbei de creștere a inflației în această perioadă. Banca Națională prognoza o continuare a creșterii de prețuri cel puțin pentru următoarele șase luni.

2) O nouă coaliție, un nou PNRR

PSD va merge împreună cu PNL la Comisia Europeană pentru a renegocia anumite capitole din PNRR.

Odată cu oficializarea unei noi coaliții, România s-ar putea să se aleagă și cu un nou Plan Național de Redresare și Reziliență, pentru a putea aduce în țară cele 29,2 miliarde de euro de la Uniunea Europeană, menite să ne crească și capacitatea de răspuns la noi crize de natură economică sau medicală.

„Vom merge și vom negocia anumite capitole din PNRR. Vom merge împreună (cu PNL) și vom demonstra ce este sustenabil și ce nu este, ce ne angajăm și ce nu ne angajăm. Dumneavoastră vreți ca eu sa îmi asum tot ce a făcut USR?”, a declarat Marcel Ciolacu, săptămâna trecută.

Acesta mai susține și că există posibilitatea tehnică de a renegocia acest document cu Comisia Europeană.

Practic, liderul PSD anunță o schimbare majoră de paradigmă pentru strategia de dezvoltare a României pe următorii cinci ani.

Astfel, după ce Guvernul Cîțu a reușit să convină destul de târziu cu Comisia Europeană o variantă acceptabilă a PNRR, noua coaliție dorește să schimbe unele dintre aspectele controversate ale acestui plan.

În spațiul public, reprezentanții PSD, precum și analiști independenți au criticat deseori nerealismul unora dintre „măsurile de reformă” prevăzute a fi realizate de către Executivul PNL – UDMR în schimbul banilor promiși de la Bruxelles.

Cele mai criticate măsuri sunt cele legate de fixarea unui prag maxim pentru suma pensiilor suportate de către bugetul statului (9,4% din PIB pe următorii 50 de ani), creșterea vârstei de pensionare către 70 de ani prin măsuri de stimulare a amănării pensionării, interzicerea utilizării lemnelor de foc pentru încălzire începând cu anul 2023.

De asemenea, PSD a criticat componenta mult prea extinsă a consultanței în pachetul financiar convenit cu Uniunea Europeană, ceea ce ar conduce la consumarea unei resurse importante pentru cheltuieli neesențiale.

Rămâne de văzut măsura în care comisarii europeni sunt dispuși să reia procesul de negociere cu România, în contextul în care țara noastră nu a demonstrat nici până acum că știe să fructifice oportunitățile financiare la timp și conform înțelegerilor prealabile.

Să nu uităm că procesul decizional este extrem de greoi la Bruxelles și că România nu a demonstrat până acum o forță deosebită la negocierile cu forul european.

În plus, PNRR are un orizont de timp destul de limitat, până în anul 2026 țara noastră trebuind să absoarbă cele 29,2 miliarde de euro, fără a face niciun pas greșit. Acest lucru presupune o coordonare instituțională mult peste ceea ce am dovedit până acum și o capacitate sporită de a începe și de a realiza mari proiecte de investiții într-un timp rezonabil.

Încheierea la timp a unor lucrări complexe prevăzute în PNRR, precum secțiuni de cale ferată sau de autostradă, reprezintă o mare provocare pentru administrația din România și nu au mai fost astfel de exemple în ultimii 15 ani, de când am aderat la Uniunea Europeană.

Sursa: https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2021/09/89a22729ab84c1f9b42c85ae7eb498f3.pdf

3) BNR crește dobânda a doua oară în acest an

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședință pe 9 noiembrie 2021, a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută pe an, de la 1,50 la sută pe an.

În contextul celei mai mari rate a inflației de la intrarea României în Uniunea Europeană, la ultima ședință de politică monetară din anul 2021 Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședință pe 9 noiembrie 2021, a decis patru chestiuni majore:

1. majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută pe an, de la 1,50 la sută pe an, începând cu data de 10 noiembrie 2021;
2. extinderea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±0,75 puncte procentuale, de la ±0,50 puncte procentuale; astfel, din 10 noiembrie 2021, rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) se majorează la 2,50 la sută pe an, de la 2 la sută pe an, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menține la 1 la sută pe an;
3. păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară;
4. menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Totodată, în ședință, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția noiembrie 2021, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.

Fraza cheie din acest raport, preluată și în comunicatul BNR, este aceasta: „rata anuală a inflației este așteptată să-și prelungească trendul pronunțat crescător până spre mijlocul anului viitor, implicit să urce mai mult deasupra intervalului țintei și peste valorile previzionate anterior, în principal ca efect al majorărilor ample anticipate a fi consemnate de prețurile produselor energetice în trimestrele IV 2021 și I 2022”.

Cu alte cuvinte, BNR anticipează o creștere a inflației pentru următoarele 6 luni mult peste nivelul prognozat (de 6,5%) și a fost obligată să intervină pentru frânarea acestei creșteri de inflație. Și cum altfel putea s-o facă decât crescând dobânda de referință. Acest lucru se va propaga la nivelul băncilor comerciale și va genera o scumpire a creditului acordat populației și economiei.

Banii devin, așadar, mai scumpi și vor duce la temperarea consumului. O temperare a consumului poate, însă, aduce și o inhibare a creșterii economice. Deja – constată tot BNR – avem „o încetinire mai pronunțată a creșterii PIB non-agricultură în a doua parte a anului curent față de previziunile anterioare”.

Autoritatea monetară (BNR) ajunge, în acest fel, să arbitreze în economie pe fondul lipsei de activitate a autorității politice (Guvernul).

Adică măsurile de scumpire a creditului din partea băncii centrale vin să suplinească lipsa de reforme din partea Guvernului, care a evitat să reformeze sectoarele economice care au generat această inflație, în primul rând sectorul energetic, aflat în majoritate în proprietatea statului.

4) PSD propune majorarea imediată a pensiilor cu 11%

Ce înseamnă creșterea pensiilor din decembrie 2021, propusă de PSD? Poate statul român să plătească pensiile mărite cu 11%? Înseamnă creșterea cheltuielilor cu pensiile cu peste 2 miliarde de euro.

În anul 2021, pentru plata pensiilor din România sunt necesari 90,363 miliarde de lei, dintre care doar 81,3% se încasează din contribuţii de asigurări, 0,1% vin din venituri nefiscale şi 18,6% din subvenţii de la bugetul de stat, respectiv suma de 16,766 miliarde de lei.

Din totalul veniturilor bugetare, 90,079 miliarde de lei sunt aferente sistemului public de pensii (99,7%) şi 283.325.000 lei aferente sistemului asigurărilor de accidente de muncă şi boli profesionale (0,3%).

Din suma totală de peste 90 miliarde de lei, peste 10%, adică suma de 9,754 miliarde de lei este aferentă Pilonului II de pensii, adică nu provine de la bugetul general consolidat al statului.

Cu alte cuvinte, dacă anul acesta, statul a plătit o subvenție de aproape 17 miliarde de lei către bugetul de pensii, după o creștere cu 11% a pensiilor, anul viitor, în 2022, statul ar urma să plătească o subvenție de peste 27 miliarde de lei către bugetul de pensii.

Asta dacă pensia medie ar rămâne aceeași. Dar, în realitate, în fiecare an pensia medie crește chiar și fără indexări hotărâte de Guvern, pentru că decedează pensionari cu pensii mici (adică ieșiți la pensie cu mulți an în urmă) și apar pensionari cu pensii mai mari (cei care beneficiază de condițiile de pensionare din 2021, de exemplu).

Numai dacă ne uităm la coeficientul de corecție a pensiei, un pensionar care a ieșit la pensie în 2011 are o pensie cu 30-40% mai mică decât a celui ieșit la pensie anul acesta, deși are aceeași vechime și a prestat aceeași muncă.

Pe de altă parte, cresc și încasările de la fondul de pensii, pentru că există o creștere naturală a salariilor din care se plătesc contribuții de asigurări sociale.

Vom avea, așadar, o suplimentare a cheltuielilor statului cu pensiile greu de anticipat, dar care cu siguranță va depăși pragul total de 100 de miliarde de lei pentru anul 2022. Este mult, este puțin? Rămâne de văzut cât de bine se va dezvolta economia, pentru că, până la urmă, orice cheltuială socială se finanțează din  ceea ce produce economia.

5) Deficitul comercial explodează

Pe primele nouă luni ale anului, România a exportat bunuri în valoare de 54,5 miliarde de euro și a importat bunuri în valoare de 71,3 miliarde de euro. Ceea ce înseamnă 16,74 miliarde de euro deficit al comerțului cu bunuri. Atât ne-a costat luxul de a importa mult mai mult decât exportăm.

România a pierdut, astfel, în 2021, din ianuarie până în septembrie, cu 3,7 miliarde de euro mai mult decât anul trecut.

Jumătate din deficitul comercial uriaș se datorează produselor chimice (minus aproape 8 miliarde de euro ); încă 3 miliarde de euro pierdem din comerțul cu combustibili, aproape 4 miliarde de euro din comerțul cu produse semifabricate, peste un miliard și jumătate de euro din comerțul agro-alimentar și un miliard de euro din comerțul cu produse manufacturate.

În 2021, pentru prima oară după foarte mulți ani, importăm mai mult decât exportăm inclusiv din industria auto, unde avem cele mai mari exporturi (25 de miliarde de euro), dar și cele mai mari importuri (25,55 miliarde de euro).

Singurele industrii unde avem excedent comercial (adică exportăm mai mult decât importăm) sunt cele de băuturi alcoolice și tutun (exportăm cu aproape 500 de milioane de euro mai mult decât importăm), materii prime (exportăm cu 230 de milioane de euro mai mult decât importăm) și cea de uleiuri și grăsimi (exportăm cu aproape 60 de milioane de euro mai mult decât importăm).

Nenorocirea cea mare vine din faptul că exporturile cresc mai încet decât importurile, motiv pentru care revenirea de după criza din 2020 ne aduce o „adâncire” a deficitului comercial.

Deficitul crește din ce în ce mai rapid pe măsură ce acest an avansează. Astfel, în luna septembrie 2021, am importat bunuri cu peste 2 miliarde de euro mai mult decât am exportat.

Dacă se păstrează acest ritm, la finalul anului vom avea un deficit al comerțului cu bunuri de peste 22 de miliarde de euro, al doilea cel mai mare din istoria României.

Faptul că importăm mai mult decât exportăm înseamnă că scoatem din țară mai mulți bani decât încasăm, deci ne crește datoria externă, atât cea publică cât și cea privată. Creșterea datoriei externe înseamnă o dependență din ce în ce mai mare de valute pe care noi nu le deținem și ale căror cursuri nu le controlăm.

Așadar, vom avea de înfruntat riscuri din ce în ce mai mari.