VIDEO | TOP 5 evenimente economice. Producția de energie electrică a crescut mai rapid decât consumul, dar România rămâne net importatoare de electricitate

Analistul Gândul Petrișor Peiu vă prezintă cele mai importante evenimente economice ale săptămânii 15-21 ianuarie 2022.

• În primele 11 luni ale anului 2021, datoria externă totală a crescut cu 6,43 miliarde de euro. Continuăm să ne îndatorăm, iar investițiile străine directe se fac prioritar din profiturile realizate tot aici de companiile străine, mai puțin cu bani „noi” aduși din străinătate.
• Producția de energie a crescut mai mult decât consumul pe primele 11 luni ale anului trecut. România a rămas însă net importatoare de electricitate, iar evoluțiile din balanța energiei electrice nu justifică în niciun fel creșterile exorbitante de prețuri din ultimele șase luni.
• În primele 11 luni ale anului 2021, în România s-a construit mai puțin față de aceeași perioadă din 2020. S-au construit mai multe locuințe, dar a scăzut ritmul în construcțiile inginerești și la clădirile de birouri, în contextul pandemiei, care a mutat multe locuri de muncă în online.
• Randamentul mediu al sistemului de pensii private obligatorii a fost de aproximativ 5,9%, mult peste dobânzile bancare, dar sub rata anualizată a inflației. Pe un orizont de mai mulți ani, însă, acestea au randamente mai mult decât mulțumitoare. 
• Coaliția de guvernare „îndulcește” semnificativ povara facturilor, deocamdată doar pentru două luni. Astfel, cel puțin până la 1 aprilie 2022, putem să ne mai liniștim de „grija” facturilor prea mari. 

1) Ne îndatorăm tot mai mult

Datoria externă pe termen lung a însumat 96,5 miliarde de euro la 30 noiembrie 2021 (72,4 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 3,2% față de 31 decembrie 2020.

Datoria externă pe termen scurt a înregistrat, la 30 noiembrie 2021, nivelul de 36,736 miliarde de euro (27,6 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 10,4 la sută față de 31 decembrie 2020.

În compensație, investiţiile directe ale străinilor în România au însumat 6,866 miliarde de euro (mai mult decât dublu comparativ cu 2,397 miliarde de euro în perioada ianuarie – noiembrie 2020), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 5,499 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 1.367 milioane de euro.

Sursa: https://bnr.ro/page.aspx?prid=20477

Concluzie: La nivel național, continuăm să ne îndatorăm, iar investițiile străine directe se fac prioritar din profiturile realizate tot aici de companiile străine, mai puțin cu bani „noi” aduși din străinătate. Cu toate acestea, creșterea cu un asemenea ritm a investițiilor străine este un semn extrem de important pentru atractivitatea pieței locale.

2) A crescut producția de energie electrică

În perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2021, resursele de energie primară au crescut cu 7,5%, iar cele de energie electrică s-au majorat cu 5,8% față de aceeași perioadă a anului precedent.

În cele 11 luni, resursele de energie electrică au fost de 61 TWh, în creștere cu 3,36 TWh faţă de perioada corespunzătoare a anului 2020. Producţia din termocentrale a fost de 20 TWh, în creștere cu 1,862 TWh (+10,2%).

Producţia din hidrocentrale a fost de 16 TWh, în creștere cu 1,865 TWh (+13,1%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 10,25 TWh, în scădere cu 0,164 TWh (-1,6%).

Producţia din centralele electrice eoliene în perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2021 a fost de 5,7 TWh, în scădere cu 0,476 TWh faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 1,662 TWh, în scădere extrem de ușoară faţă de perioada corespunzătoare a anului 2020.

Consumul final de energie electrică în această perioadă a fost de 50 TWh, cu 4,7% mai mare faţă de perioada corespunzătoare a anului 2020; iluminatul public a înregistrat o creștere cu 5%, iar consumul populaţiei a crescut cu 6,9%.

Exportul de energie electrică a fost de 5,344 TWh, în creștere cu 0,968 TWh.

Sursa: https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/energie11r21.pdf

Concluzie: Deși producția a crescut mai rapid decât consumul, România rămâne net importatoare de electricitate, iar evoluțiile din balanța energiei electrice nu justifică în niciun fel creșterile exorbitante de prețuri din ultimele șase luni.

3) Construcțiile, în ușor declin

În primele 11 luni din 2021, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut, faţă de perioada similară a anului 2020, ca serie brută cu 1,2%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 0,9%.

Construcțiile reprezintă una dintre ramurile care au avut contribuții majore la creșterea economiei din ultimii ani. Tocmai de aceea eram obișnuiți cu ritmuri mari de creștere în acest sector și ni se pare straniu să vedem scăderi, chiar dacă ușoare, în construcții.

Volumul lucrărilor de construcţii ca serie brută a scăzut, per total, cu 1,2%. Pe elemente de structură, scăderi mari s-au înregistrat la lucrările de reparaţii capitale (-23,4%) şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (-11,5%). În schimb, lucrările de construcţii noi au crescut cu 6,6%.

Pe obiecte de construcţii, clădirile nerezidenţiale şi construcţiile inginereşti au scăzut cu 11,5%, respectiv cu 8,1%, iar clădirile rezidenţiale au crescut cu 29,6%.

Sursa:  https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/indici_constr11r21.pdf

Concluzie: S-au construit mai multe locuințe, dar a scăzut ritmul în construcțiile inginerești (investiții în infrastructură și industrie) și la clădirile de birouri. Pandemia a modificat structura cererii, în sensul în care multe locuri de muncă s-au mutat în on-line, iar unii salariați preferă încă să lucreze din confortul căminului, situație care se vede și în domeniul construcțiilor.

4) Randamentele pensiilor private, sub valoarea inflației

Cu o inflaţie 8,2% în anul 2021, cea mai ridicată din ultimul deceniu, fondurile de pensii private au avut astfel randamente sub inflaţie, într-un an în care scumpirile accelerate din toamnă au erodat din portofoliul din titlurile de stat.

Portofoliul acestor fonduri induce și randamentele medii, mai ales în condițiile în care 61% din portofoliul de investiţii al fondurilor de pensii Private Pilon II erau investite la noiembrie 2021 în titluri de stat, adică circa 52 miliarde de lei, potrivit celor mai recente date ale ASF.

Astfel de instrumente, cu dobândă fixă, au ca principal risc (în perioade de scumpiri accelerate aşa cum a fost a doua jumătate a anului 2021) acela de a nu „acoperi” inflaţia. Dar o parte a acestor scăderi a fost compensată din investiţiile în acţiuni, considerate instrumentul „natural“ de protecţie împotriva scumpirilor.

Sursa: https://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/ce-randament-a-avut-fiecare-dintre-cele-sapte-fonduri-de-pensii-20467606

Concluzie: Inflația puternică, mult peste randamentele titlurilor de stat, precum și legislația care impune investiții prioritare în titluri de stat au „mâncat” din performanța pensiilor administrate privat. Dacă ne uităm însă pe un orizont de mai mulți ani, acestea au randamente mai mult decât mulțumitoare. 

5) Povara facturilor, îndulcită

Guvernul urmează să elaboreze o Ordonanţă de Urgenţă privind o nouă schemă de sprijin pentru consumatorii casnici şi non-casnici de energie, care se va aplica pentru perioada 1 februarie – 31 martie. 

Preţul maxim care va fi plătit de consumatorii casnici pentru energie electrică, cu tot cu taxe, urmează să fie de 0,8 lei/kWh, în scădere de la plafonul actual de 1 leu/kWh.

Valoarea compensaţiei rămâne la 0,29 lei/kWh, dar cresc pragurile de consum. Astfel, vor fi îndreptăţiţi să primească această compensaţie toţi cinsumatorii casnici cu un consum de până la 500 kWh/lună, în creştere faţă de plafonul actual de 300 kWh.

Preţul final plătit de populaţie va fi de 0,68 lei/kWh după aplicarea acestor măsuri. Dacă astăzi preţul gazelor naturale plătit de populaţie este plafonat la 0,37 lei/kWh, acesta va scădea la un nivel de 0,31 lei/kWh.

În ceea ce priveşte pragul de consum, acesta a fost majorat la 1.500 de metri cubi pe perioada 1 noiembrie 2021-31 martie 2022, de la 1.000 de metri cubi, cât este în prezent.

Compensarea acordată consumatorilor casnici care se înscriu în acest consum creşte la 40% din preţul de furnizare fără tarife, de la 33% cât este în prezent. Ca urmare, preţul nu poate scădea după compensare sub 0,221 lei/kWh.

Concluzie: Coroborat cu măsurile de protecție a populației, preţul pentru consumatorii non-casnici mici de tipul IMM sau al instituţiilor, dar şi pentru consumatorii mari va fi plafonat la 1 leu/kWh, pentru energie electrică, iar la gaze naturale, la acelaşi nivel ca până acum, respectiv 0,37 lei/kWh. Astfel, cel puțin până la 1 aprilie 2022, putem să ne mai liniștim de „grija” facturilor prea mari.