Analistul Gândul Petrișor Peiu vă prezintă cele mai importante evenimente economice ale săptămânii 20-26 noiembrie 2021.
Ministerul Muncii ne anunță că bugetul asigurărilor sociale de stat nu mai are nevoie de subvenția de 16,77 miliarde de lei de la bugetul de stat, prevăzută la începutul anului, ci doar de 13,25 miliarde de lei.
Bugetul pentru 2021 a fost gândit, la începutul anului, cu o subvenție de 16,77 miliarde de lei (circa 18,6%) de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat (90,36 miliarde de lei), din care sistemul public de pensii reprezintă cea mai mare parte (veniturile incluzând subvenția au fost calculate la 90 miliarde lei).
Numai că încasările din contribuțiile plătite de români și de către companii au fost mult mai mari decât cele anticipate la început de an. Motiv pentru Guvern să reducă subvenția de la bugetul de stat către bugetul de pensii cu 142,4 milioane de lei în acest an, după ce, la rectificarea bugetară din septembrie, o mai redusese o dată cu 3,3 miliarde de lei.
Concluzie: Pentru că românii s-au dovedit mai harnici decât îi credea Guvernul în ianuarie, contribuția statului la pensiile actualilor pensionari scade cu aproape 3,5 miliarde de lei, sumă care reprezintă peste 0,4% din PIB.
Energia vândută astăzi pentru mâine a stabilit, trei zile consecutiv, record după record, ajungând miercuri 24 noiembrie la 1.401 lei/MWh, peste 283 de euro/MWh.
Piața zilei următoare, care reprezintă un procent de 40-50% din consumul intern, a atins săptămâna trecută cel mai mare nivel din istorie, record bătut trei zile consecutiv. Dacă luni, pentru energia livrată a doua zi, acesta s-a situat la 1.332 lei/MWh (270 de euro/MWh), marți a crescut la 1.399,6 lei/MWh (282,8 euro/MWh), pentru ca miercuri să depășească nivelul de 1.401,2 lei/MWh (283,3 euro/MWh).
Se poate, însă, și mai rău, alte șase state din Uniunea Europeană înregistrând prețuri superioare: Franța – 302,14 euro/MWh, Elveția – 297,5 euro/MWh, Italia – 292,2 euro/MWh, Grecia – 285,2 euro/MWh, Croația și Slovenia – 284,5 euro/MWh.
Și dacă, pe piața gazelor naturale, ponderea pieței spot în total consum este redusă, pe piața de electricitate, aceasta reprezintă aproximativ jumătate din consumul intern. Cu alte cuvinte, acest preț extrem de piperat, achitat de furnizori pentru energia pe care urmează să o livreze consumatorilor, se va transfera într-o măsură mai mare (față de gaze) în facturi.
Sursa: www.energylive.cloud
Concluzie: Furnizorii europeni de electricitate sunt înspăimântați de posibilitatea de a rămâne fără marfă, pe fondul răcirii accentuate a vremii și a producției insuficiente de energie. În România, altădată un exportator de energie electrică, închiderea multor capacități de producție a condus la prețuri astronomice, imposibil de suportat de către industrie și populație.
Noul Guvern și-a început activitatea cu o ordonanță de urgență pentru a doua rectificare bugetară, care va aduce după sine asigurarea plății normale a pensiilor și salariilor pe decembrie.
Prin noua rectificare, veniturile bugetului general consolidat se majorează cu 4,324 miliarde de lei, iar cheltuielile bugetului general consolidat se majorează cu 5,429 miliarde de lei, ceea ce va aduce o mărire a deficitului bugetului general consolidat în termeni cash cu suma de 1,105 miliarde de lei.
Drept consecință, cheltuielile cu salariile angajaților statului cresc cu peste un miliard de lei, cheltuielile cu bunuri şi servicii, cu 442,1 milioane de lei și cheltuielile cu dobânzile, cu 1,26 miliarde de lei. Cheltuielile cu subvenţiile cresc cu 167 milioane de lei, cheltuielile cu asistenţa socială se majorează cu 2,442 miliarde de lei, proiectele cu finanţare din fonduri europene nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 se diminuează cu 3,46 miliarde de lei.
Sursa: https://mfinante.gov.ro/documents/35673/1020142/anexanr2proiectOUrectificarebuget_24112021.pdf
Concluzie: Insuficiența fondurilor pentru plata pensiilor și a salariilor bugetarilor pentru decembrie a fost corectată. Sumele necesare au fost adăugate în bugetul statului, în dauna unor cheltuieli care nu se mai pot face. Și, astfel, noul Guvern își începe mandatul cu o liniștire a pensionarilor și a angajaților din Sănătate că își vor primi banii la timp și în întregime.
Guvernul, Casa de Pensii, Casa de Asigurări de Sănătate și administrația locală au strâns împreună la buget un total de 308 miliarde de lei și au cheltuit 356 miliarde de lei.
Cheltuielile cu salariile bugetarilor au reprezentat peste un sfert din total, 92 miliarde de lei, cele cu asistența socială au fost de 124 miliarde de lei, iar funcționarea statului (cheltuielile cu bunuri și servicii) a ajuns să ne coste 48 miliarde de lei. Peste 38 miliarde de lei au reprezentat cheltuielile cu investițiile, incluzând aici cele 27 miliarde de lei cheltuite în cadrul proiectelor cu finanțare externă (cele cu fondurile europene, adică).
Statul a atras, pe primele 10 luni din an, fonduri europene pentru investiții în valoare de 20 miliarde de lei (cu 6 miliarde de lei mai mult decât anul trecut) și a economisit 2 miliarde de lei pentru investiții din fondurile naționale.
Sursa: https://mfinante.gov.ro/documents/35673/162114/nota_bgc_31102021.pdf
Concluzie: Până la sfârșitul lunii octombrie, Guvernul a reușit să păstreze un deficit bugetar în limite rezonabile, dar este departe de ținta de investiții pe anul acesta, care depășește 60 miliarde de lei. Mai mulți bani la buget au venit datorită inflației și a plății datoriilor neplătite anul trecut de către firmele afectate de criza COVID.
Noul Guvernul își propune să crească deficitul bugetar de la 48 miliarde de lei la sfârșit de octombrie la 85 miliarde de lei până la finalul anului.
Prin noua rectificare bugetară adoptată vineri 26 noiembrie de noul Executiv, deficitul bugetului general consolidat ajunge la 84,905 miliarde de lei, de la un deficit de doar 47,98 miliarde de lei după primele zece luni ale anului.
Asta înseamnă că vom ajunge la un deficit anual de 7,13% din Produsul Intern Brut (PIB), sumă care va trebui acoperită de Guvern prin împrumuturi.
Această situație este datorată unor cheltuieli de 425 miliarde de lei și unor venituri de 330 miliarde de lei, la care se adaugă fonduri europene în valoare de 10 miliarde de lei. Din cei 425 miliarde de lei, mai bine de un sfert, 112 miliarde de lei, cheltuim pentru salariile personalului bugetar.
Sursa: https://mfinante.gov.ro/acasa/transparenta/proiecte-acte-normative
Concluzie: Și anul acesta, cheltuielile statului vor crește mult mai rapid decât veniturile. Ceea ce contează, până la urmă, este faptul că Guvernul trebuie să împrumute încă 85 miliarde de lei (17 miliarde de euro) doar pentru a funcționa în anul 2021.