VIDEO | Tribunalul Permanent de Arbitraj Instituționalizat, apel la instituțiile statului să sprijine acest mecanism de soluționare a conflictelor, care ar putea să degreveze instanțele de numărul mare de dosare

Arbitrajul poate reprezenta soluția completă și eficientă la problemele instanțelor judecătorești, susțin membrii Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituționalizat, care fac apel la autoritățile statului să sprijinire acest mecanism de soluționare a conflictelor, prin măsuri legislative ce ar putea îmbunătăți cadrul legal.

Apelul a fost lansat la conferința „Arbitrajul – o provocare pentru societatea românească actuală”, la care au participat reprezentanți ai unor ministere și instituții centrale, cadre didactice universitare, factori de decizie locali, practicieni din domeniul juridic, experți, reprezentanți ai unor confederații patronale și sindicale, precum și oameni de afaceri

Vorbitorii au atras atenția asupra importanței arbitrajului ca jurisdicție alternativă de soluționare a conflictelor și au prezentat avantajele acestei căi de soluționare a litigiilor în domeniul proprietății intelectuale, în activitatea operatorilor de turism, în domeniul asigurărilor, în litigiilor de familie și în cele dintre autoritățile publice și cetățeni, precum și în domeniul imobiliar.

Președintele Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituționalizat, Rodica Vlaicu, a declarat că își dorește ca instituția pe care o conduce să funcționeze ca o alternativă la instanța statală de judecată, cu drepturi depline, și să ușureze, astfel, munca pe care instituțiile statului trebuie să o depună în ceea ce privește numărul mare de dosare care trebuie soluționate.

„Această instituție pur civică este o instituție necunoscută pentru majoritatea românilor și foarte puțin prioritizată. Pentru ca această instituție să devină una funcționabilă și să fie preferată de către români, și să-și îndeplinească rolul, să fie o alternativă la instanța statală de judecată, să degreveze instanțele statale de numărul mare de dosare aflate pe umărul acestora, trebuie să-și dea concursul întreaga societate românească.

Mă refer, în primul rând, la instituțiile și autoritățile statului, care trebuie să modifice, să îmbunătățească și cadrul legal privitor la arbitraj, să includă în diferite legi speciale, cum ar fi legea pensiilor, dispoziții potrivit cărora soluționarea litigiilor din aceste domenii să se facă prin arbitraj – și de ce nu, și prin mediere – și, mai presus de toate, să emită o lege de organizare și funcționare a arbitrajului instituționalizat și a profesiei de arbitru. De asemenea, un rol important în implementarea arbitrajului în România o să îl aibă profesiile juridice, în special avocații și consilierii juridici”, a spus Rodica Vlaicu.

Fostul prim-ministru Viorica Dăncilă a fost și ea prezentă la conferință, în calitate de invitat de onoare al evenimentului. Fostul premier i-a încurajat pe membrii Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituționalizat să contribuie la dezvoltarea acestei instituții, care va deveni, în opinia sa, „o instituție apreciată și admirată în România”.

„Activitatea dumneavoastră este nouă, nu foarte cunoscută, însă, prin atribuțiile pe care le aveți, prin calitatea muncii desfășurată, prin promptitudinea soluționării litigiilor, prin respectarea valorilor – profesionalism, responsabilitate, integritate –, aduce speranță. Generați încrederea că cei care vor veni în fața dumneavoastră își vor găsi dreptatea. Dumneavoastră ați spus bazele și cred cu tărie că vor veni și alți arbitri, și împreună veți contribui la dezvoltarea acestei instituții. Prin respectarea drepturilor asumate, prin implicare și profesionalism, am încredere că Tribunalul Permanent de Arbitraj Instituționalizat va deveni o instituție apreciată și admirată în România. Da, arbitrajul este o provocare, dar cred cu tărie că veți da răspunsul corect pe care îl așteaptă societatea românească”, a afirmat Viorica Dăncilă.

Arbitrul Cristina Dobre a vorbit despre necesitatea arbitrajului în litigiile de familie, precizând că va milita pentru modificarea art. 543 din Codul de Procedură Civilă, prin care cazurile minorilor să poată fi trecute prin Tribunalul de Arbitraj.

„Eu propun o modificare în art. 543 Procedură Civilă, care, la un moment dat, limitează și exclude din aplicabilitate o serie de litigii, care nu numai că sunt extrem de importante pentru societate, dar a și ajutat foarte mult instanțele de judecată. Și mă refer strict – și voi milita pentru această modificare – în ceea ce privește litigiile privitoare la minori și familie.

A trecut de Senat o modificare a Legii 272, în ceea ce privește legea privind protecția minorului, în sensul că aceștia pot, conform 264 din chestiunea obligatorie pentru instanța de judecată, în litigiile care îi privesc, să fie audiați în prezența unui psiholog.

Eu propun o altă modalitate. Având în vedere că Tribunalul de Arbitraj poate să stabilească și condițiile în care poate arbitra un litigiu, în condiția în care instanța de judecată cu siguranță nu poate să audieze minorul în afara instanței de judecată – cel mult, în sala de consiliu -, aceste litigii care privesc copiii să fie judecate sau trecute prin Tribunalul de Arbitraj”, a precizat Cristina Dobre.

Pe de altă parte, arbitrul Ruxandra Elena Gîndu a propus soluționarea alternativă a litigiilor rezultate din activitatea operatorilor din turismul românesc, respectiv din activitatea antreprenorilor care închiriază imobile în scop turistic prin intermediul platformelor online dedicate acestui segment.

„Eu apreciez că legislația este în continuă evoluție. Trebuie să avem foarte mare grijă de acești consumatori care, pe platformele online, nu sunt la fel de protejați cum sunt cei care acționează printr-o agenție de turism și își achiziționează, și acolo au mai multă verificare cei care comercializează, pentru că ei sunt licențiați la ministerul de resort. Uniunea Europeană propune să dezbată și să aprobe un regulament și în ceea ce privește aceste platforme online, ca să monitorizeze mai bine modul lor de satisfacere a nevoilor clienților și pentru a lucra legal, a fi înregistrați legal, în fiecare stat, cei care publică anunțuri pe platformele de cazare”, a menționat Ruxandra Elena Gîndu.

Arbitrul Neculae Năbârjoiu a explicat că arbitrajul reprezintă o jurisdicție alternativă în soluționarea conflictelor, precizând că, alături de ceilalți membrii ai Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituționalizat, va contribui la „construcția unei societăți mai puțin conflictuale, în care cetățenii participă activ la soluționarea conflictelor”.

„Rezolvarea litigiilor pe calea arbitrajului prezintă avantaje incontestabile, trebuie să le impună. Paralela cu justiția statală rezolvă probleme, când mai trebuie aplicat un management privat asupra conflictelor și litigiilor. Și mi-am pus problema: dacă articolul 1 al Convenției 1958 stabilea ca orice stat contractant – deci în baza oricărui contract – să se supună unui arbitraj pentru orice diferend, ce ne oprește pe noi să prevedem în legislație acest lucru? Vom coexista alături de justiția statală, vom contribui la construcția unei societăți mai puțin conflictuale, în care cetățenii participă activ la soluționarea conflictelor. Închei cu ceea ce spunea Aristotel: «Arbitrajul vizează echitatea, iar justiția statală, legea. Arbitrajul a fost inventat pentru ca echitatea să fie aplicată»”, a spus Neculae Năbârjoiu.

Tribunalul Permanent de Arbitraj Instituționalizat este o jurisdicție arbitrală permanentă, alternativă la instanţa de judecată, înfiinţată în anul 2014 şi organizată potrivit dispoziţiilor Codului de Procedură Civilă. Instituția este abilitată să judece litigiile civile, în care sunt implicate persoane juridice şi fizice, cu condiţia ca acestea să fi încheiat în prealabil, în scris, o convenţie arbitrală.

Competenţa teritorială a Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat este nelimitată, putând fi supuse arbitrajului atât litigii naționale, cât și internaționale, iar cauzele deduse spre soluționare sunt judecate de arbitri profesioniști, care au dobândit această calitate printr-un examen de verificare a cunoștințelor. Hotărârile pronunţate de instituție sunt definitive și obligatorii, nu pot fi supuse căilor de atac și pot fi desfiinţate numai prin acţiune în anulare.