În România, persoanele cu autism și familiile acestora se confruntă cu un acces limitat la servicii și resurse adecvate. De aici a pornit și ideea Steluței Moisescu, fondator NIA Neurodiversity Academy, de a crea un campus pentru adolescenții și adulții cu autism. Autismul afectează o parte semnificativă a populației, iar procentul adulților în general este de patru ori mai mare decât cel al copiilor.
Mai mult, cauza adulților cu autism este insuficient cunoscută, motiv pentru care susținerea lor este extrem de limitată, o mare parte dintre aceștia împreună cu familiilor lor sunt izolați, ignorați, fără suport, cu o calitate a vieții precară.
Prin Campusul NIA și implicit prin acest eveniment caritabil, Asociația își propune să schimbe această realitate și să ofere suport, speranță și oportunități unor persoane care au mare nevoie de sprijin.
Campusul va fi un loc special conceput pentru a oferi servicii rezidențiale, terapeutice și medicale, adaptate nevoilor unice ale adulților cu autism, situat în Bolintin-Vale.
Însă pentru a deveni realitate, cei care luptă pentru realizarea acestui proiect au nevoie de ajutor. Astfel, mai mulți artiști au creat tablouri cu o însemnătate și o simbolistică aparte pe care le-au scos ulterior la licitație.
Asociația NIA își propune să umple un gol major în sistemul social, oferind nu doar terapii și îngrijire de calitate, ci și o comunitate solidară care să susțină și să încurajeze fiecare pas înainte.
Steluța Moisescu spune că nevoile adulților cu autism sunt foarte mari, iar provocările vin rând pe rând.
„A fi mama unui copil cu autism este o provocare mare. A fi instituție, a fi asociație care încercă să ofere sprijin și suport copiilor cu autism nu este ușor. A fi, însă părintele unui adolescent cu autism, a unui adult cu autim este incomparabil mai greu.
Nevoile lor sunt mult mai mari, mult mai complex de gestionat, iar ei sunt într-un număr incomparabil mai mare decât copiii. Toți copiii de azi, de ieri, acum sunt adulți. Oare câți adulți, adolescenți cunoașteți dumneavoastră? Câte instituții cunoașteți dumneavoastră sau câte locuri există astăzi pentru a le oferi grijă și suport? Așa a luat ființă campusul NIA, din această nevoie, din această provocare, din această dorință de a oferi un loc special conceput în jurul nevoilor lor.
Faptul că au autism nu înseamnă că nu au dorințe, nu înseamnă că nu au nevoi, nu înseamnă că nu au abilități. Le au pe toate acestea. Au nevoie numai de mediul potrivit, mediul propice, astfel încât ei să se dezvolte”, a precizat fondatorul NIA Neurodiversity Academy.
În cadrul evenimentului a fost prezent și Excelența Sa, Ambasadorul Statului Israel în România, Reuven Azar.
„Cu toții merităm să primim dragoste, grijă, să avem oameni care se gândesc la noi și asta este exact ceea ce faceți voi. Vreau să vă mulțumesc! Vreau să mulțumesc tuturor pentru efortul pe care l-ați depus și sper să aveți succes”, a spus oficialul.
Lavinia Falcan este artist plastic și mama a doi copii. Unul dintre ei are o formă ușoară de autism. Atunci când Aron, fiul cel mare, a primit diagnosticul, Lavinia a început să picteze. Tabloul realizat în acea zi a fost scos la licitație în cadrul evenimentului.
„Povestea are legătură și cu evenimentul nostru și are legătură și cu un eveniment personal. În primul rând, sunt mama a doi băieți. Băiatul meu cel mare are o formă ușoară de autism, iar povestea acestui tablou a început în momentul în care am știut, mi-am dat seama, că băiețelul meu are ceva.
L-am realizat în momentul în care am aflat că are sigur diagnosticul de autism și probabil din punct de vedere emoțional. Am apelat la partea cromatică, fiind artist plastic și am început să fac acest tablou care a început cu niște culori legate de turcoaz, albastru, verde și cum bine știm, albastrul este culoarea autismului.
Inconștient am realizat și povestea personajelor din spate. Sunt două personaje și reprezintă cumva universul paralel în care ne aflăm noi și universul în care se află copiii cu autism. Sunt două lumi total diferite. Sunt două elemente diferite, dar totuși sunt în același timp și este foarte important să le înțelegem pe ambele. Chiar dacă autismul nu se vede”, a explicat artistul.
Aron a început, și el, să deseneze. Așa, a reușit mama lui să îl înțeleagă și mai bine. Spune ea, că a creat o punte prin artă „către autism și către lumea fiului” ei.
„Am expus și un tablou pe care l-a făcut Aron. Aron are acum 5 ani și șapte luni. L-a făcut când avea cinci ani și a fost cam printre primele lucrări pe care le-a făcut când a început să vadă și el lumea, așa cum o vedem și noi. După cum știm, copiii cu autism nu văd 3D ca și noi. Am simțit că, în sfârșit, pot să înțeleg o mică parte din lumea lui și cumva sunt o punte, prin arta mea, către autism și către lumea fiului meu”, a povestit artistul Lavinia Falcan.
CITEȘTE ȘI:
Picturi ale lui Renoir inspirate de călătoria sa în Guernsey, la Musée des Impressionismes