VIDEO General maior Ristea, despre tragedia de la Constanța: „Două catastrofe aeriene. În cazul elicopterului, probabilitatea de givraj este de 80-90%”
This browser does not support the video element.
Generalul maior de aviație consideră că accidentul aviatic de la Constanța s-a produs, cel mai probabil, din cauza condițiilor meteo nefavorabile. „La temperaturi în jurul valorilor de zero grade, dacă afară ninge sau burnițează, probabilitatea de a se depune givraj este de 80-90%”, a spus Virgil Ristea, invitatul lui Marius Tucă la ediția specială ”Războiul din Ucraina”, transmisă live de Gândul.
„La aviație, când se întâmplă ceva se numesc evenimente de zbor. Sunt patru tipuri de evenimente. Evenimentul cel mai de jos unde nu se întâmplă nimic se numește incident și cel mai greu se numește catastrofă aeriană. Acum am avut două catastrofe aeriene”, a declarat generalul Virgil Ristea.
Despre avion:
„Ca la toate aeronavele pot fi trei mari categorii de factori. Factorii pot fi favorizanți și determinanți.
Eroarea umana: se poate duce de la pilot care este depăși de nivelul lui de antrenament, poate nu este la nivelul misiunii pe care o duce. Poate să fie eroarea conducătorului de zbor. Eroarea meteorologului care nu prevede o anumită vreme care se poate schimba și care poate deveni nefavorabilă. Secunda acolo înseamnă altceva. Poate deveni un minut. când nu vezi pista ți sunt două secunde, parcă a trecut o viață și poți albi.
Defecțiune tehnică: care poate fi de la sol, în zbor.
Condiții meteo nefavorabile: Aici poate să intre și migrația păsărilor. Noi educăm piloții să își salveze viața și să nu se mai gândească la avion”, a explicat generalul Ristea.
Întrebat dacă de-a lungul experienței de 2.000 de ore a avut defecțiuni tehnice în timpul zborului, generalul Virgil Ristea a răspuns: „De toate felurile. Am avut defecțiuni, vreme nefavorabilă, am făcut erori. Am aterizat înainte de pistă, am ieșit din pistă, am greșit vitezele, am lansat bomba și s-a dus mai la dreapta, dar din asta trăim”, a spus el.
Ristea a explicat că în cazul avioanelor de luptă, acestea neavând aripi mari, nu pot beneficia de portanță.
„Avionul de luptă nu are portanță. Are niște aripi foarte mici. Este făcut ca o rachetă. Autonomia lui este foarte mică, în jur de o oră. Cel mai mult te duci o ora jumate, iar cel mai puțin în 10 minute ai consumat tot rezervorul”.
Întrebat ce crede că s-a întâmplat în accidentul aviatic de la Constanța, Generalul Ristea a afirmat: „Aviația Română duce misiuni de luptă pe timp de pace – se numește „Misiune de poliție aeriană”, care este sub comandă NATO, chiar dacă dirijarea este făcută de Armata Română, comenzile, dreptul de a decola se dau de către NATO din Spania.
„El (n.r. pilotul) a decolat ca să își îndeplinească o misiune de luptă. Avea 420 de ore de zbor (cam 60 de ore pe an, nu ar fi o medie proastă, dar nu știm cum a zburat aceste ore. Sunt puține ore de zbor pentru misiune dusă noaptea în acele condiții”
Despre elicopter:
Generalul consideră că factorul cel mai probabil care a condus la prăbușirea elicopterului de la Constanța a fost determinat de apariția givrajului, întrucât condițiile meteorologice favorizau acest lucru.
„Cu elicopterul este mai simplu. Probabilitatea ca principalul factor determinant este cea legată de vreme. La temperaturi în jurul valorilor de zero grade, de la -5 la +5 și dacă afară ninge sau burnițează, probabilitatea de a se depune givraj este de 80-90%. Acest elicopter nu are un sistem extraordinar de bun împotriva givrajului”, a explicat Virgil Ristea.
Generalul de aviație a explicat că elicopterul care s-a prăbușit la Constanța a plecat în misiunea de căutare a avionului mai mult în dorința de a ajuta.
Întrebat dacă există posibilitatea ca avionul prăbușit de la Constanța să fi fost lovit intenționat, generalul a răspuns: „Nu. Este exclus. Un avion lovit de o rachetă se vede imediat după cum sunt strâmbe găurile, după cum a fost distrus. Tehnic (rachetele n.red) băteau până aici”.