VIDEO | Ziarele și revistele în care scriau Eminescu, Caragiale, Slavici, Arghezi, dar și primul ziar românesc, din 1790, expuse la Biblioteca Academiei Române. ”Este un tezaur care trebuie pus la dispoziția generației tinere”

Colecții de presă românească, tipărită în țară sau în străinătate, au fost expuse la Biblioteca Academiei Române, în cadrul vernisajului „Presa românească. Între tradiție și modernitate”. Expoziția a adus în fața publicului piese care ilustrează istoria presei românești, de la începuturile și până în perioada modernă, unele dintre acestea fiind chiar în exemplar unicat.

Expoziția evidențiază atât procesul de modernizare a presei românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea, cât și efervescența jurnalistică din perioada interbelică. De asemenea, în cadrul vernisajului au fost amenajate trei secțiuni speciale: istoria tiparului românesc, începuturile formării colecțiilor de publicații statistice și de bugete în România, precum și colecția Constituțiilor din 1866, 1923 și 1938, alături de ecourile din presa vremii.

Directorul general al Bibliotecii Academiei Române, Nicolae Noica, este de părere că exemplarele de presă scrisă care se află în această instituție reprezintă un tezaur al țării, care „trebuie pus la dispoziția oamenilor din această societate și generației tinere”.

„Eu sper ca, împreună cu dumneavoastră, să facem o echipă și să promovăm, aducând la cunoștința publicului românesc – și mai ales a generației tinere – aceste extraordinare bunuri și lucruri pe care le avem. Este un tezaur care se găsește aici și, din păcate, constat cu părere de rău, în ultima vreme, că el a fost lăsat aici. Nu, el trebuie pus la dispoziția oamenilor din această societate și generației tinere.

La ora actuală, în bibliotecă se găsesc 14 milioane de obiecte – monede, periodice -, dintre care 8,5 milioane de exemplare periodice. Nimeni nu are atâtea periodice cum se găsesc aici și, până la urmă, aici reprezintă toată istoria acestei țări, tot ce s-a făcut în trecut. Nu putem să redescoperim noi roata, ci trebuie să ne uităm în urmă, la cum au fost făcute lucrurile în mod extraordinar de temeinic”, a afirmat prof. ing. Nicolae Noica.

Vicepreședintele Academiei Române, Marius Andruh, a precizat că, alături de celebrele Curierul Românesc și Albina Românească, care marchează prima jumătate a secolului al XIX-lea, în cadrul vernisajului a fost expusă și o copie fotografică după Courier de Moldavie, primul periodic din Moldova, apărut la Iași, în 1790.

„Ceea ce avem referitor la presa românească este absolut amețitor. Numai trecând pe aici, veți vedea parte din istoria noastră – sau toată istoria noastră – și, în plus, veți regăsi nume de reviste pe care le-am învățat în liceu, acolo unde s-au publicat primele poezii sau primele texte ale marilor noștri scriitori și poeți. Veți găsi Timpul aici, veți găsi Tribuna, veți găsi primul ziar românesc de la 1790, o copie a acestuia, și-anume Courier de Moldavie, dar și primele ziare românești, Curierul Românesc și Albina Românească.

Numele mari din presa românească, care au dăinuit până în zilele noastre – Adevărul, de pildă, Curentul sau cele intrate în istoria presei, Universul, Dimineața -, sunt reprezentate, de asemenea, aici. Veți găsi și veți mângâia cu privirea pagini deosebit de frumoase din istoria noastră și ceea ce este impresionant este că avem o descriere brută a faptelor istorice, până ca acestea să intre în istorie – încoronarea lui Ferdinand sau moartea lui Ferdinand I.

Pe urmă, regăsim primele periodice umoristice – Bilete de papagal, de pildă, sau Moftul român, a lui Caragiale, unde s-au publicat schițe intrate în istoria literaturii noastre. O astfel de expoziție nu se poate face decât cu dragoste pentru ceea ce se găsește în această clădire”, a explicat Marius Andruh.

Curatorul expoziției, Daniela Stanciu, a menționat că în cadrul vernisajului de la Biblioteca Academiei Române se regăsește, totodată, și o impresionantă colecție de foi volante, precum și corespondențele dintre Constantin Negruzzi și Ion Heliade Rădulescu.

„În expoziția noastră veți putea observa expuse, alături de ziarele și revistele tipărite în spațiul românesc, în secolul al XIX-lea, și câteva foi volante, cum ar fi: foaia volantă care anunță apariția ziarului Curierul Bucureștilor, ulterior Curierul Românesc; foaia volantă pe care este tipărită Proclamația de la Islaz, program al mișcării pașoptiste și considerată, de fapt, prima constituție modernă. Această foaie volantă a fost citită în public de Ion Heliade Rădulescu, la 9 iunie 1848, în localitatea Islaz, un mic port pe Dunăre, care nu se afla sub controlul turcilor, de aceea a și fost aleasă localitatea.

Avem o foaie volantă care informează despre înființarea tipografiei Mitropoliei, la 1859, precum și foaia volantă cu discursul lui Alexandru Ioan Cuza, susținut în Adunarea Electivă, în 1860, dar și cea cu îndemnul lui Carol I către români, de a trece Dunărea. În revista Muzeul Național, gazetă literară și industrială, din anul 1836, apare pentru prima dată rubrica meteo, pe ultima pagină a fiecărui număr.

Tot în acest ziar semnalăm scrisorile dintre Constantin Negruzzi și Ion Heliade Rădulescu, publicate sub titlul generic: «Corespondență dintre doi români, unul din Țara Românească și altul din Moldova».

Avem expusă revista Claponul, foiță hazlie și populară, redactată în întregime de Ion Luca Caragiale, din care au apărut doar șase numere, în anul 1877, dar care conține rubrici precum: «Gogoși» și «Ultimele gogoși calde», care reflectă într-un mod hazliu și definitoriu, totuși, pentru Caragiale politica vremii”, a precizat Daniela Stanciu.

Vicepreședintele Asociației Tipografilor Transilvania, Alexandru Galoș, a evidențiat faptul că o importanță deosebită o are și cultura scrisă și a cărților, acoperită de tipografi, care „au existat în România încă din secolul al XVI-lea”.

„Am fost uimit și eu, nefiind de meserie acum 25-30 de ani, când am intrat aici, să înțeleg ce mult contează și ce calitate extraordinară au oamenii care stau în spatele acestor minunate apariții – un zețar, care a cules literă cu literă, a făcut corectura acestui text, ca cei dinaintea noastră și noi să putem înțelege corect și să ne regăsim în aceste cuvinte minunate.

Dincolo de aceste lucrări scrise, mai este o parte foarte mare a culturii scrise, acoperită de tipografi, a cărților, și trebuie să spun că tipografii au existat în România încă din secolul al XVI-lea, de la început. Prima tipografie nu a fost privată, a fost de stat, dacă se poate spune așa, și a deservit, bineînțeles, biserica, care a avut nevoie, pentru a reproduce lucrările sfinte”, a menționat Alexandru Galoș.

Vicepreședintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști, Dan Constantin, este de părere că „se impune trecerea rapidă și extinsă a colecțiilor în formula de bibliotecă electronică”, în contextul în care „hârtia este fragilă”.

„Începutul de evaluare al patrimoniului duce spre o cifră surprinzătoare ca valoare a bunurilor pe care le adăpostește Academia și ar fi undeva spre trei miliarde de euro. Asta înseamnă că ceea ce are Academia aici poate fi comparat cu tezaurul de aur și de valute al Băncii Naționale. Păstrarea și punerea în valoare a acestui patrimoniu se face cu mare discreție, cu resurse prea limitate material.

Vedem că hârtia este fragilă. Hârtia de 100 de ani se păstrează, dar trebuie ținută în niște condiții cu totul speciale, ori trecerea într-o evidență online a acestui tezaur cred că este un efort care nu trebuie neglijat și pentru a avea accesul larg – nu numai noi, ci și generațiile care vor veni – se impune trecerea rapidă și extinsă a colecțiilor în formula de bibliotecă electronică”, a afirmat Dan Constantin.

În cadrul vernisajului a fost prezentă și artista japoneză Ayako Funatsu, care trăiește de mai bine de două decenii în România și consideră că este o țară a cărei cultură transmite „o energie specială”.

„Eu sunt iubitoare de Mihai Eminescu și, totodată, iubitoare de România și sunt foarte onorată. De fiecare dată vin aici pentru că aici sunt înconjurată de comoara României. Și fiindcă o iubesc atât de mult și simt că mă apropii mai mult de România, aș vrea să cânt poezia lui Mihai Eminescu «Pe lângă plopii fără soț».

Cultura românească transmite oamenilor de aici și tuturor din lume o energie specială. Eu mă aduc la biserică și părintele nostru a spus că România este curtea sfinților, și cred că asta este ceva special, senzațional. Pentru asta, foarte mulți străini iubesc foarte mult România și nu pleacă”, susține Ayako Funatsu.

Întrebat ce părere are despre expoziția de la Biblioteca Academiei Române, un vizitator a spus: „Este ceva absolut inedit și am fost foarte impresionat nu numai despre lucrările expuse, dar și de valoarea inestimabilă. Nici nu cred că se poate exprima în milioane sau miliarde de euro, deși aici a fost vehiculată o cifră de peste trei miliarde de euro. Să sperăm că programul național PNRR va putea să finanțeze astfel de valori ale trecutului României, valori din care noi, și copiii noștri putem învăța despre România și drumul nostru european”.

„Din nefericire, cultura românească nu mai este promovată decât foarte rar și foarte neprofesionist. Academia Română, într-adevăr, își onorează titlul de Academia Română, forul științific suprem al României, și prin eforturile domnului academician Ioan Aurel Pop, președintele Academiei, și prin eforturile conjugate și ale domnului academician Nicolae Noica, reușește să facă lucruri extraordinare. Deci foarte puțină lume are acces la aceste documente, care sunt de o valoare inestimabilă”, a spus un alt vizitator al expoziției.

„Cred că se încearcă, după cum am văzut pe la televiziune, să instruiască și copiii să citească mai mult, să discute povești sau alte lucruri care îi interesează pe ei, deci să se încerce să îmbine și una, și alta. Nu știu cum o să fie treaba asta cu online-ul, că mie nu prea îmi place, ce-i drept, dar nu avem încotro și trebuie să ne adaptăm la ce se face mondial”, a afirmat o femeie, care consideră că presa scrisă nu ar trebui să moară „în niciun caz”.

Persoanele interesate să viziteze expoziția de presă românească de la Biblioteca Academiei Române o pot face până pe 24 martie, de luni până vineri, în intervalul orar 09:00-15:00, și sâmbăta, între orele 10:00-13:00.