Vladimir Putin permite fondurilor speculative majore din SUA să-și cedeze titlurile de valoare rusești „înghețate” din cauza sancțiunilor. Mutarea reprezintă, practic, un prim pas în încercarea Rusiei de a reintra pe piețele globale de capital. Dar nimeni nu trebuie să se lase păcălit, iar scenariul este foarte complicat.
Încrederea dintre Rusia și Occident este spulberată și podurile au fost arse, notează jurnalistul Jason Corcoran pentru The Moscow Times.
În data de 17 martie 2025, Vladimir Putin a autorizat fondul speculativ american 683 Capital Partners LP să cumpere titluri de valoare în companii rusești de la alte 11 fonduri, majoritatea cu sediul în SUA și Marea Britanie.
Un fond speculativ – fond hedge – este un fond de investiții cu număr limitat de investitori (cel mult 100), care este administrat agresiv și deține atât poziții sigure, cât și poziții speculative. Obiectivul principal al fondului hedge este de a obține o rată maximă a rentabilității.
„În plus, două companii rusești legate de Sberbank, controlată de Kremlin, respectiv Tsefey-2 și Sovremennye Fondy Nedvizhimosty, sunt acum autorizate să cumpere titluri de valoare ale 683 Capital fără a avea nevoie de aprobarea lui Putin.
Decretul urmează ordinului semnat de Putin în august 2022, care interzice investitorilor americani și altor investitori din țări considerate neprietenoase de către Rusia să cumpere sau să vândă titluri de valoare în companii rusești din sectoarele energiei, combustibilului și bancare fără aprobarea sa personală.
Aranjamentul ar trebui să tragă semnale de alarmă. Fondurile occidentale participante își descarcă participațiile către un intermediar, care apoi le va revinde entităților rusești.
Această configurație sugerează două motive-cheie: protejarea vânzătorilor occidentali de sancțiuni și, eventual, umplerea buzunarelor celor care vor fi intermediari în acest proces”, scrie Jason Corcoran în analiza sa.
Decizia lui Putin vine în momentul în care Casa Albă ia în considerare stimulente pentru Moscova, inclusiv potențiala recunoaștere a Crimeei ca teritoriu rus. „Este o mișcare lamentabilă și un compromis nefericit”, consideră Jason Corcoran.
„Fondurile speculative care au primit undă verde pentru a renunța la investițiile înghețate sunt în principal din SUA, inclusiv jucători importanți precum Franklin Templeton, Jane Street, GMO, precum și firma scoțiană Baillie Gifford.
Alți administratori mari de fonduri, precum Blackrock, despre care se spune că are aproape 1 miliard de dolari blocat pe piețele rusești, vor urmări îndeaproape evoluțiile. Se crede că managerii internaționali de active, fondurile speculative și fondurile de pensii au aproximativ 90 de miliarde de dolari în acțiuni blocate în sistemul financiar al Rusiei.
Alți investitori din Rusia, cum ar fi Prosperity Capital și East Capital, vor fi furioși. Cele două fonduri speculative suedeze au fost investitori pe termen lung de-a lungul deceniilor și au avut miliarde investite în portofolii diverse până când Putin a lansat invazia Ucrainei”, mai scrie Jason Corcoran.
Vladimir Putin vrea să atragă afacerile occidentale înapoi în Rusia. Dar mesajul său la congresul anual al Uniunii Industriașilor și Antreprenorilor din Rusia, din 18 martie, a venit cu amenințări voalate.
„Promisiunile Kremlinului de a garanta siguranța investițiilor străine sunt orice altceva, numai liniștitoare nu. Avertismentul de bază este că firmele occidentale nu ar trebui să se aștepte la aceeași protecție de care se bucură în țările lor de origine.
În Rusia lui Putin, libertățile comerciale, plățile și fluxurile de capital nu mai sunt garantate. După cum a spus chiar Putin, «Ceea ce a fost, nu va mai fi» și nu există nicio speranță de a ne baza pe mecanismele legale occidentale pentru a proteja investitorii.
Închiderea accesului companiilor rusești la piețele globale de capital le-a restricționat sever accesul la finanțarea internațională. Sancțiunile au întrerupt fluxurile esențiale de capital, făcând dificilă strângerea de fonduri, serviciul datoriilor sau investirea în creștere.
Având investiții străine limitate și acces dificil la piața financiară, perspectivele economice ale Rusiei sunt acum sever reduse, forțând întreprinderile să se bazeze pe finanțări interne din ce în ce mai instabile și exorbitante”, continuă Corcora.
Cu toate acestea, întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă a stârnit speranțe că SUA ar putea relaxa, în curând, sancțiunile. Drept urmare, rubla a crescut cu 36% față de dolar în acest an, în timp ce acțiunile rusești au cunoscut o revenire puternică.
Financial Times a transmis că fondurile speculative occidentale caută cu disperare modalități de a obține expunere la activele rusești.
„Unele se regăsescv în acțiunile din Hong Kong ale producătorului rus de aluminiu Rusal, în timp ce Raiffeisen din Austria și OTP Bank din Ungaria s-au bucurat și ele de o creștere din cauza expunerii lor în Rusia.
Băncile și brokerii oferă, de asemenea, pariuri pe fluctuațiile rublei decontate în dolari, permițând investitorilor să evite expunerea directă la Rusia.
Cu toate acestea, ar fi o greșeală să credem că reconstruirea punților Rusiei către piețele globale de capital ar fi ușoară, după ce acestea au fost incendiate de război și de un tsunami de sancțiuni.
Aceste instrumente financiare rămân în mare parte interzise fondurilor internaționale, ceea ce face nerealistă orice discuție despre reintegrare rapidă”, avertizează Jason Corcoran.
Cel mai recent impuls al Kremlinului de a reintra pe piețele internaționale de capital ar putea să fie un ecou al efortului Dmitri Medvedev de a poziționa Moscova ca centru financiar global care să rivalizeze cu Frankfurt și Londra.
„Acea viziune s-a prăbușit sub greutatea corupției, a instabilității politice și a aceleiași izolări cu care se confruntă Rusia acum.
Viziunea lui Dmitri Medvedev despre Moscova – un centru financiar înfloritor – a fost întotdeauna un vis, la fel ca încercarea nefastă a Centrului de Inovare Skolkovo de a copia Silicon Valley.
Ambele inițiative au fost condamnate la eșec de toate defectele sistemice și de absența statului de drept. În calitate de fost avocat, Dmitri Medvedev chiar a promis că va eradica nihilismul legal – un angajament care acum pare absurd, având în vedere recenta sa apropiere de ceea ce s-ar putea numi turbo-naționalismului”, punctează Jasomn Corcoran în analiza publicată de The Moscow Times.
Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei | Foto – Profimedia Images
Întoarcerea Rusiei pe scena finanțelor internaționale nu va fi o renaștere a fanteziei lui Medvedev, ci mai degrabă o luptă lungă și dureroasă pentru a repara podurile care au fost incendiate complet.
„Investitorii străini care încearcă să se întoarcă în Rusia nu riscă doar banii clienților lor. Își pun propriile vieți în pericol.
Arestarea scandaloasă a personalităților importante precum Michael Calvey, fondatorul american al companiei de capital privat Baring Vostok, precum și tratamentul aplicat liderilor și activiștilor opoziției evocă ecouri ale epurărilor din 1937, din epoca lui Stalin.
Oricine face afaceri în Rusia își joacă banii la roata norocului, dar joacă și banii clienților, siguranța sa și a angajaților săi.
Rusia rămâne o țară în care nu se poate investi și va rămâne așa până când va avea loc o schimbare de regim. Oricine dorește să toarne bani în acel mediu își asumă un risc nesăbuit”, încheie jurnalistul Jason Corcoran.
Foto – Profimedia Images
Citește și: