Când vine vorba de mersul înapoi, există două limite de viteză: una dictată de tehnologia vehiculului și cealaltă impusă de legislație, însă cel mai important aspect ține de siguranța șoferului care efectuează această manevră.
În general, mersul înapoi este permis în general cu o viteză echivalentă cu mersul pe jos (5-7) km/h. Această limită de viteză are rolul de a preveni accidentele atunci când facem această manevră, având în vedere că tehnologia modernă permite vehiculelor să atingă viteze considerabile, chiar și în marșarier.
Automobilele cu transmisie manuală se deplasează în mod „natural” mai lent în marșarier decât în atunci când mașina este în viteză de mers înainte. Cu toate acestea, în majoritatea cazurilor, ele pot atinge aceeași viteză în marșarier ca în prima treaptă de viteză.
Mașinile cu transmisii automate pot ajunge chiar la peste 40 de kilometri pe oră în marșarier, însă aceasta practică nu este deloc recomandată întrucât este una extrem de periculoasă. Mersul cu spatele implică manevrarea volanului în sens invers în viraje față de atunci când mașina este manevrată cu fața.
Mașinile electrice sunt chiar mai rapide în marșarier, având capacitatea de a se deplasa la aceeași viteză ca în mersul înainte, cel puțin în teorie. Cu toate acestea, în practică, această performanță este limitată de producători din motive de siguranță. De obicei, nu se permite o viteză mai mare de 40 de kilometri pe oră în marșarier.
Deși termenii „mersul înapoi” și „conducerea cu spatele” se referă la aceeași acțiune, există o distincție importantă: mersul înapoi implică trafic în mișcare, în timp ce conducerea cu spatele se referă la manevrele efectuate în locuri staționare, cum ar fi într-o parcare parcare.
Cel mai important de reținut este că atunci când manevrăm o mașină cu spate trebuie să avem o atenție sporită în timpul acestui procedeu, întrucăt în majoritatea cazurilor, persoana care dă cu spatele și provoacă un accident este considerată direct vinovată, potrivit ziarulromanesc.de.