VIDEO | Vladimir Putin a depus un buchet de flori la sicriul lui Mihail Gorbaciov. „A ieșit din buncăr ca să își ia la revedere”

Președintele rus Vladimir Putin a depus joi, 1 septembrie, un buchet de trandafiri roșii la sicriul lui Mihai Gorbaciov. ”Putin a ieșit din buncăr ca să își ia la revedere de la Gorbaciov”, este descrierea ce însoțește videoclipul postat de agenția de știri Nexta.

În imagini se poate vedea cum liderul de la Kremlin, după ce lasă florile lângă sicriul deschis, rămâne câteva secunde în tăcere, se uită câteva secunde către fotografia care se află lângă catafalc, după care se înclină, atinge sicriul și apoi se închină.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a anunțat că Vladimir Putin nu va participa la înmormântarea fostul lider sovietic, cel care a fost și ultimul conducător al URSS.

„Ştim că ceremonia principală va fi pe 3 septembrie, precum şi funeraliile, însă agenda preşedintelui nu-i va permite să fie acolo”, a declarat Dmitri Peskov într-o conferinţă de presă, confirmând că Vladimir Putin s-a deplasat deja la spitalul moscovit unde a murit Mihail Gorbaciov pentru „a depune flori la sicriul lui”.

Kremlinul l-a descris, miercuri, pe Mihail Gorbaciov drept un om de stat care a schimbat istoria lumii, dar i-a reproşat în acelaşi timp „romantismul” său cu privire la posibilitatea unei apropieri de Occident.

Mihail Gorbaciov a murit, marți, la vârsta de 91 de ani, au relatat agențiile de presă ruse, citând oficiali ai Spitalului Clinic Central din Moscova, unde era internat fostul lider sovietic.

Cine a fost Mihail Gorbaciov

Gorbaciov a încheiat Războiul Rece fără vărsare de sânge, dar nu a reușit să prevină prăbușirea Uniunii Sovietice. Ultimul președinte al URSS a încheiat parteneriate cu puterile occidentale pentru a înlătura Cortina de Fier, care divizase Europa după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Încercările sale de reformare a URSS au dus la încheierea Războiului Rece, la încetarea monopolului politic al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și la prăbușirea Uniunii Sovietice.

În 1989, arunci  când protestele pro-democrație au cuprins națiunile din blocul sovietic din Europa de Est comunistă, Gorbaciov s-a abținut de la folosirea forței – spre deosebire de liderii anteriori ai Kremlinului, care trimiseseră tancuri pentru a zdrobi revoltele din Ungaria în 1956 (Nikita Hrușciov) și Cehoslovacia în 1968 (Leonid Brejnev).

Protestele pro-democrație din statele blocului comunist au alimentat aspirațiile pentru autonomie în cele 15 republici ale Uniunii Sovietice, care s-au dezintegrat în următorii doi ani într-o manieră haotică. Mihail Gorbaciov s-a luptat în zadar să prevină acel colaps.

Devenind secretar general al Partidului Comunist Sovietic în 1985, la 54 de ani, el și-a propus să revitalizeze sistemul introducând libertăți politice și economice limitate, dar reformele sale au scăpat de sub control.

Politica sa de „glasnost” – libertatea de exprimare – a permis critici până atunci de neconceput la adresa partidului și a statului sovietic, dar i-a încurajat și pe naționaliștii care au început să facă presiuni pentru independență în republicile baltice din Letonia, Lituania, Estonia și din alte țări care intrau în componența URSS.

Înainte de începerea războiului din Ucraina, Gorbaciov s-a poziționat împotriva Statelor Unite pe care le-a acuzat că s-au proclamat câștigătoare ale Războiului Rece.

Ulterior, după izbucnirea războiului dintre Rusia și Ucraina, a condamnat – într-un interviu oferit jurnalistului Alexei Venediktov – intervenția lui Putin. El s-a declarat consternat, pentru că își vedea munca vieții sale „distrusă” de Vladimir Putin. În 1990, Gorbaciov a primit Premiul Nobel pentru Pace.

Vă recomandăm și:

• VIDEO | Cum l-a sfătuit Gorbaciov pe Ceaușescu să-și salveze viața. Ioan Mircea Pașcu: „I-a spus să se ducă la Scornicești și va scăpa!”
• Ion Iliescu, la moartea lui Mihail Gorbaciov: „A fost, totuși, un om al dialogului. Asta ne-a ferit de multe probleme, în faza cea mai periculoasă a schimbărilor în Europa și în lume”