Wall Street Journal: După vizita fizică la Moscova, Xi Jinping vrea să aibă o ÎNTÂLNIRE online cu Volodimir Zelenski

Președintele chinez Xi Jinping intenționează să aibă o întâlnire online cu președintele ucrainean Volodymyr Zelenski, pentru prima dată de la începutul războiului din Ucraina.

Liderul chinez plănuiește să discute cu omologul său de la Kiev, cel mai probabil, după vizita sa la Moscova, de săptămâna viitoare, pentru a se întâlni mai întâi cu președintele rus Vladimir Putin, potrivit unor surse citate de Wall Street Journal.

Întâlnirile cu Putin și Zelenski, cea din urmă fiind de așteptat să aibă loc virtual, reflectă efortul Beijingului de a juca un rol mai activ în medierea încheierii războiului din Ucraina, au mai precizat sursele citate.

EXCLUSIV Crin Antonescu a fost la negocieri la Guvern. CONDIȚIA impusă pentru a candida la alegerile prezidențiale

13:52

DECES DOLIU în cultura românească! Academicianul Sorin Dumitrescu s-a stins din viață: „A trăit asemenea unui vulcan puternic și viu”

13:47

Xi se gândește să viziteze și alte țări europene ca parte a călătoriei sale în Rusia, deși itinerariul său complet nu a fost încă confirmat.

Dacă se va întâmpla, o conversație directă cu Zelenski ar marca un pas semnificativ în eforturile Beijingului de a juca rolul de pacificator în Ucraina, care până acum a fost întâmpinat cu scepticism în Europa.

Totodată, ar întări acreditările Beijingului ca mediator global de putere, după ce a facilitat o întâlnire diplomatică surpriză între Arabia Saudită și Iran, săptămâna trecută.

Reuters a raportat anterior că vizita Xi la Moscova ar putea avea loc chiar săptămâna viitoare. Wall Street Journal a raportat în februarie că Xi se pregătea să viziteze Moscova în lunile următoare.

Călătoria în străinătate va fi prima a lui Xi după ce și-a asigurat un al treilea mandat, fără precedent, ca șef de stat al Chinei. Liderul de la Beijing, în vârstă de 69 de ani, încearcă să-și perfecționeze statutul de om de stat global și să navigheze în concurența crescândă cu SUA și aliații săi.

Ministerul de Externe al Chinei nu a răspuns imediat unei solicitări de a comenta această posibilă întâlnire virtuală.

Programul de călătorie al lui Xi este menit parțial să valorifice impulsul din acordul iraniano-saudit, semnat la Beijing, care a marcat sfârșitul a șapte ani de discutii, potrivit unora dintre surse.

Acel acord a anunțat o creștere notabilă a influenței Chinei în Orientul Mijlociu, care fusese dominat anterior de SUA în calitate de broker principal de putere.

Efortul a marcat o premieră pentru Beijing de a interveni atât de direct în rivalitățile politice din Orientul Mijlociu și a fost prima dată când a intermediat cu succes un astfel de acord.

Ultimul efort ambițios al Chinei de a juca rolul de mediator global pentru pace a avut loc la începutul anilor 2000, atunci când a lansat discuții cu șase părți menite să reducă programul de arme nucleare al Coreei de Nord în schimbul unui ajutor.

Discuțiile, care au inclus și Statele Unite, au eșuat în 2008, când Coreea de Nord s-a retras, în ciuda faptului că se baza în mare măsură pe sprijinul economic din partea Beijingului.

Realizarea unui acord în Ucraina ar fi o sarcină mai înaltă decât acordul iraniano-saudit, mai ales că ambele părți în război cred că mai sunt prea multe de jucat pe câmpul de luptă. Nici unul nu a manifestat o înclinație de a opri lupta.

De ce ar vrea China ca războiul să se încheie cât mai repede

Totuși, China are un interes activ în a pune capăt conflictului, pentru că războiul din Ucraina a pus Beijingul într-o situație precară, forțându-l pe Xi Jinping să echilibreze parteneriatul „fără limite” al Chinei cu Rusia și propria sa relație strânsă cu Vladimir Putin împotriva neîncrederii și tensiunii crescânde cu SUA și aliații săi.

Luna trecută, China s-a prezentat ca un mediator neutru în a solicita o încetare a focului și discuții de pace pentru a pune capăt războiului din Ucraina.

Într-un document în 12 puncte, Ministerul de Externe al Chinei a cerut urmărirea unei soluții politice a conflictului și încetarea sancțiunilor unilaterale. În același timp, a părut să avertizeze Moscova împotriva escaladării conflictului cu armele nucleare.

În timpul unui eveniment de luna trecută, care marca prima aniversare a invaziei ruse, Zelenski a spus că plănuiește să se întâlnească cu liderul de la Beijing pentru a discuta ideile Chinei privind încheierea conflictului din Ucraina.

De asemenea, el și-a exprimat speranța că China nu va furniza arme Rusiei, un pas pe care SUA au susținut că Beijingul l-a luat în considerare, dar pe care China l-a negat.

Rusia împărtășește părerile Beijingului asupra conflictului din Ucraina

Guvernul Rusiei a spus că împărtășește părerile Beijingului asupra conflictului și a salutat propunerea de pace a Chinei. Primul punct din planul de pace al Chinei, care cere „respectarea suveranității tuturor țărilor”, este o bază a politicii externe a Beijingului. Este unul care a fost testat în ultimul an de invazia Rusiei.

China consideră oficial Ucraina ca pe o națiune suverană, iar Xi Jinping și Volodimir Zelenski au avut un apel telefonic pentru a marca 30 de ani de relații dintre cele două națiuni cu doar câteva săptămâni înainte ca trupele ruse să atace.

Cu toate acestea, Beijingul s-a abținut să condamne acțiunea militară rusă în Ucraina, pe care a evitat să o definească drept o invazie.

Xi Jinping nu a vorbit cu Zelenski, de la izbucnirea ostilităților, deși liderul chinez a avut mai multe ori convorbiri video și și întâlniri față în față cu Putin. Acest lucru a inclus o întâlnire în Uzbekistan în septembrie, în prima călătorie internațională liderului chinez de la începutul pandemiei.

China a fost cel mai mare partener comercial al Ucrainei, înainte de război, importând aproape 30% din porumbul său. De asemenea, a investit în proiecte de infrastructură în Ucraina, deși cel puțin unul dintre ele – o linie feroviară care leagă aeroportul principal al Kievului de centrul orașului – a fost abandonat în urma acuzațiilor de corupție.

Comerțul dintre China și Ucraina a scăzut cu 60%, în 2022, față de un an mai devreme, la 7,6 miliarde de dolari. Între timp, comerțul dintre Moscova și Beijing a crescut cu aproximativ 29% față de un an mai devreme, la 190 de miliarde de dolari, conform datelor oficiale chineze.

Pe măsură ce vânzările Rusiei de petrol și gaze către Europa au scăzut, China a devenit un cumpărător important. Rusia a început, de asemenea, să își intensifice utilizarea monedei Chinei, yuanul.

Autor

Marian Popescu

Marian Popescu este pasionat de tot ce înseamnă jurnalism, de-a lungul timpului activând în tv, radio și mai ales în presa online. După ce a absolvit o facultate de profil, a scris pentru site-uri ... vezi toate articolele