Sicriul cu trupul neînsuflețit al marelui actor Mircea Diaconu a fost depus, luni, timp de cinci ore, la Teatrul Nottara, unde cei care l-au iubit și admirat i-au adus un ultim omagiu.
Printre actorii care au venit să își ia rămas bun de la maestrul Mircea Diaconu s-au numărat Ion Haiduc, Luminița Erga, Aurelian Temișan și Monica Davidescu, Dan Bordeianu, Silviu Biriș, Adrian Văncică și Rodica Mandache.
„Cinematografia românească îi datorează mult pentru minunile pe care le-a făcut. A fost un om simplu și foarte special. A fost un simbol al generației lui, al generației mele. A făcut carieră în multe locuri și în multe domenii, s-a implicat până și-n politică. Avea gânduri foarte curate de gospodar. A fost un gospodar. Are o familie excepțională. Dumnezeu să-l odihnească”, a spus actorul Ion Haiduc.
Recunosc că sunt foarte emoționat de plecarea lui, pentru unii foarte timpurie, pentru familie o grea încercare și trebuie să fim alături de ei. Mircea Diaconu era atât de blând, atât de simplu. Avea și demnitate, avea și mărinimie, iar de talent, știți și voi, a inspirat atâtea generații. Mi-a făcut copilăria și maturitatea mai frumoase. În particular, l-am cunoscut poate prea puțin. Am avut șansa să joc în două spectacole montate de doamna Diana Lupescu și să călătorim în întreaga lume și, nu de puține ori, el era șoferul nostru.
Era o adevărată bucurie să ne povestească din turnee, de la filmări, întâlniri. Era foarte discret. Își iubea foarte mult familia. A iubit teatrul și colegii de breasla și ne-a onorat de fiecare dată. Acum, la acest ceas, nu pot decât să îndemn pe toată lumea să se gândească la binele pe care l-a făcut pentru fiecare. Să aprindem o lumânare”, a spus actorul Silviu Biriș.
„Douăzeci de ani din carieră i se datorează. Am fost aici când a venit director și cei mai frumoși ani au fost aceia zece când el conducea acest teatru. Niciodată nu am crezut că voi veni să-l văd în felul acesta. Știam că e fără întoarcere, dar era un om atât de puternic, un luptător, un om care a trăit sănătos, n-aș fii crezut niciodată că nu va învinge boala. Mircea Diaconu este o poveste. Și așa va rămâne”, a spus Marinela Țepuș.
Actrița Luminița Erga a mărturisit că încrederea pe care i-a dat-o maestrul Mircea Diaconu a ajutat-o să crească din punct de vedere profesional.
„Era un om simplu, un om cu care puteai să vorbești de la egal la egal. Nu am simțit niciodată că dumnealui era un maestru, iar eu eram o începătoare. M-a investit cu atâta încredere, iar eu am reușit să cresc. Datorită dumnealui, eu sunt aici în Teatrul Nottara și îmi pare rău că nu am reușit să-i mulțumesc îndeajuns.
Îmi pare rău că s-a retras mult prea devreme. Întotdeauna când ne întâlneam îl rugam să se întoarcă pe scenă pentru că publicul are nevoie de el. A refuzat cu discreție și a spus că nu, nu mai e pentru el așa ceva. Își iubea foarte mult familia și viața simplă. Niciodată nu epata prin nimic. Era un om atât de simplu și îl veți cunoaște foarte bine dacă îi veți citi și cărțile în care își descrie viața satului, viața copilărie lui. Va rămâne, va rămâne cu siguranță în sufletul tuturor ca fiind un om bun, cald, simplu, direct, foarte direct”, a povestit actrița Luminița Erga.
Actorul Dan Bordeianu a povestit cum l-a cunoscut pe Mircea Diaconu.
„Un actor extraordinar, o personalitate specială, o tipologie specială. Avea un haz, un umor extraordinar. Avea o blândețe în ochi… L-am cunoscut în 1985. Eu aveam zece ani și am jucat împreună în filmul Promisiunea. Apoi, mi-a fost profesor de actorie. După facultate, ne-am întâlnit aici, în biroul directorului Teatrului Nottara. M-a întrebat dacă vreau să dau o probă. Am venit, am luat-o și m-am angajat după aceea. Important este să ne gândim la actorul Mircea Diaconu și la tot ceea ce a făcut pentru teatru și cinematografie”, a spus actorul Dan Bordeianu.
Actorul Mircea Diaconu (74 de ani) a murit după o îndelungată luptă cu cancerul de colon.
Înmormântarea lui Mircea Diaconu va avea loc marţi, la cimitirul din Săftica, într-un cadru restrâns, dar cu onoruri militare, în condițiile în care, la 1 decembrie 2000, i-a fost decernat Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Ofiţer „pentru realizări artistice remarcabile şi pentru promovarea culturii.”
În 1970 a jucat în spectacolele „Caragiale… dar nu teatru’”, după I.L. Caragiale (dramatizarea şi regia Sanda Manu), „Cartofi prăjiţi cu orice” de Arnold Wesker (regia Alexa Visarion) şi „Diavolul alb” de John Webster (regia Sanda Manu) – toate trei la Studioul Casandra, precum şi în „Harfa de iarbă” de Truman Capote (regia Crin Teodorescu), la Teatrul Bulandra, iar în 1971 a jucat în ”Fata morgana” de Dumitru Solomon (regia Mihai Dimiu), la Teatrul de Comedie, „A murit Tarelkin” de Alexandr Vasilievici Suhovo-Kobîlin (regia Cristian Berger) şi „Alexandru Lăpuşneanu” de Costache Negruzzi (regia Dan Micu), ambele spectacole la Studioul Casandra.
Mircea Diaconu a fost asistent la secţia actorie, clasa Olga Tudorache, la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” din Bucureşti (între 1977-1978), iar din 1990 a ţinut cursul de actorie de film la Academia de Teatru şi Film din Bucureşti.
A fost distribuit şi în zeci de filme, dintre care amintim: „Nunta de piatră” (regia Dan Piţa, 1972), „Explozia” (regia Mircea Drăgan, 1973), „De ce trag clopotele, Mitică?” (regia Lucian Pintilie, 1981), „Sfârşitul nopţii” (regia Mircea Veroiu, 1982), „Secvenţe” (regia Alexandru Tatos, 1982), „Buletin de Bucureşti” (regia Virgil Calotescu, 1983), „Căsătorie cu repetiţie” (regia Virgil Calotescu, 1985), „O vară cu Mara” (regia Mircea George Cornea, 1988).
A mai jucat în filme precum „Aventurile unei zile” (regia Petre Năstase, 2004), „Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii” (regia Cătălin Mitulescu, 2006), „Legături bolnăvicioase” (regia Tudor Giurgiu, 2006), „Happy End” (regia Radu Potcoavă, 2006), „Ticăloşii” (regia Şerban Marinescu, 2007), „Tache” (regia Igor Cobileanski, 2008). Mircea Diaconu este autorul volumelor „Şugubina” (Premiul Uniunii Scriitorilor din România), „La noi când vine iarna” și „Scaunul de pânză al actorului”.
A fost membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului, între anii 1998 şi 2002, și a deţinut funcţia de ministru al Culturii, în Cabinetul Ponta, între 7 mai – 25 iunie 2012. A fost senator în legislatura 2008-2012, fiind ales în circumscripţia electorală nr. 3 Argeş, colegiul uninominal nr. 1, din partea Partidului Naţional Liberal, şi a făcut parte din Grupul Parlamentar al Partidului Naţional Liberal, conform site-ului www.cdep.ro. În respectiva legislatură a fost membru al Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă, al Comisiei pentru egalitatea de şanse (octombrie 2009 – octombrie 2010, octombrie 2010 – aprilie 2011), precum şi al Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO.
Mircea Diaconu a fost europarlamentar în legislatura 2014-2019, independent, făcând parte din Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa. A fost vicepreşedinte al Comisiei pentru cultură şi educaţie (7 iulie 2014 – 18 ianuarie 2017; 23 ianuarie 2017 – 1 iulie 2019), membru al Comisiei pentru cultură şi educaţie (1 iulie 2014 – 6 iulie 2014; 19 ianuarie 2017 – 22 ianuarie 2017) şi al Delegaţiei pentru relaţiile cu Peninsula Arabică (14 iulie 2014 – 1 iulie 2019), precum şi membru supleant al Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale (1 iulie 2014 – 18 ianuarie 2017; 19 ianuarie 2017 – 1 iulie 2019) şi al Delegaţiei la Comisia parlamentară mixtă UE-Macedonia de Nord (14 iulie 2014 – 1 iulie 2019), potrivit site-ului www.europarl.europa.eu.
CITEȘTE ȘI:
Meseriile neștiute pe care le-a avut Mircea Diaconu: „Viața este un lung șir de legitimații”