Ziua Brâncuși 2021. Constantin Brâncuși, considerat geniul modest al României și omul infinitului, a învățat la București, apoi la Paris și nu s-a arătat deranjat de faptul că i se spunea „Țăranul din Carpați”. Brâncuși s-a născut la 19 februarie 1876 și a lăsat în urmă o moștenire artistică de tezaur.
Ziua Brâncuși 2021. Constantin Brâncuşi a iubit la rândul lui şi s-a lăsat iubit. Una dintre femeile care îi declară ataşamentul şi admiraţia este cercetătoarea Doina Lemny care s-a specializat în Brâncuşi şi care locuiește în prezent la Paris.
„Prin ceea ce a lăsat omenirii, nu doar României, Brâncuşi a reuşit să zguduie din rădăcini arta secolului XIX pentru că era la început de secol XX şi să creeze o altă formulă de artă. Când se spune că Brâncuşi a fost sculptor, aşa este, a fost sculptor, dar a rămas în istoria artei şi ca mare fotograf pentru că de îndată ce a învăţat să facă fotografie, a fost pasionat şi nu a mai lăsat pe nimeni să îi fotografieze operele, desenele şi nici pe el”, a menţionat Doina Lemny, specialistă în Brâncuşi, pentru Mediafax.
Îl descrie drept cel mai darnic om şi povesteşte în cărţile publicate despre cadourile pe care Constantin Brâncuşi le-a primit.
„Marile sale calităţi sunt ambiţie, forţă de muncă şi investiţie. Acestea sunt calităţile lui”, a mai spus Doina Lemny.
Unul dintre îndemnurile celui sărbătorit astăzi a fost, cităm: „Trebuie să încerci necontenit să urci foarte sus, dacă vrei să poţi să vezi foarte departe.”
Ziua Brâncuși 2021. Constantin Brâncuşi, născut pe 19 februarie 1876, în localitatea Hobiţa, din judeţul Gorj, şi decedat pe 16 martie 1957, la Paris, în Franţa, figură centrală în mişcarea artistică modernă, este unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea.
Sculptorul s-a născut pe 19 februarie 1876, la Hobiţa, judeţul Gorj, şi a absolvit, în 1902, Şcoala Naţională de Arte Frumoase din Bucureşti.
În 1903, a primit prima comandă a unui monument public, bustul generalului medic Carol Davila, care a fost instalat la Spitalul Militar din Bucureşti. Acesta este, de altfel, singurul monument public al lui Brâncuşi din Bucureşti.
La scurt timp, în 1906, îşi expune lucrările pentru prima oară la Société Nationale des Beaux-Arts şi la Salon d’Automne din Paris.
În 1907 este prezentată prima versiune a „Sărutului”, care a stat la baza celebrei lucrări „Poarta Sărutului”, din ansamblul de la Târgu-Jiu, din care fac parte şi „Coloana fără sfârşit” şi „Masa Tăcerii”. „Rugăciunea” şi „Domnişoara Pogany” se mai numără printre lucrările celebre ale sculptorului român.
Brâncuşi s-a stabilit la Paris, unde s-a stins din viaţă în martie 1957 – a fost înmormântat în cimitirul Montparnasse -, lăsând moştenire statului român atelierul său şi un număr important de lucrări. Statul român, condus de partidul comunist, a refuzat însă să accepte moştenirea lui Brâncuşi. Astfel, atelierul său a revenit statului francez, iar Muzeul Naţional de Artă Modernă din Paris păstrează lucrările lăsate moştenire statului român prin testament.
Ansamblul Brâncuşi de la Târgu-Jiu a fost inclus, în 1991, pe lista tentativă a UNESCO. În ianuarie 2018, Ministerul Culturii redepus dosarul de candidatură al Ansamblului Brâncuşi pentru includerea în patrimoniul mondial UNESCO. Potrivit site-ului Institutului Naţional al Patrimoniului, ansamblul realizat în România este singura lucrare de artă monumentală de amploare creată de Constantin Brâncuşi, care avea la data conceperii proiectului (1935 – 1936) o recunoaştere mondială.
Ziua Brâncuși 2021. În ultimii ani, cota de piaţă a lui Constantin Brâncuşi, care a contribuit major la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană, a crescut semnificativ.
În 2018, sculptura sa „La jeune fille sophistiquée” a fost vândută la licitaţie pentru 62 de milioane de euro, iar Brâncuşi a devenit astfel al doilea cel mai scump sculptor din lume, după Alberto Giacometti.