Ziua Națională a Kazahstanului. Interviu cu Excelența Sa, ambasadorul Nurbakh Rustemov: ”Independența statului, principala noastră valoare, o coroană a triumfului poporului kazah”

Astăzi, 16 decembrie, Kazahstanul sărbătorește 30 de ani de la proclamarea independenței, în anul 1991. Această zi s-a transformat, încă de la momentul câștigării suveranități, într-una a bucuriei și mândriei pentru întreg poporul kazah.

Primul Președinte al noului stat kazah a fost Nursultan Nazarbayev, numit și ”Părintele Națiunii”, iar pe data de 16 decembrie 1991 a fost adoptată – de Consiliul Suprem al Kazahstanului – Legea Independenței Constituționale, o lege care, împreună cu Declarația de suveranitate, s-a constituit, practic, în actul de naștere al celei mai bogate țări din Asia Centrală.

Kazahstanul, ”Țara Stepelor”, s-a alăturat celor mai influente organizații internaționale din lume – Națiunile Unite (ONU), Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Organizația de Cooperare din Shanghai (SCO) și Organizația de Cooperare Islamică (OIC).

Mai mult, Kazahstanul a devenit și prima țară din Asia Centrală care a fost aleasă pentru un mandat de doi ani în Consiliul de Securitate.

”Obiectivele mari și ambițioase nu puteau fi atinse decât printr-o muncă asiduă comună”

Cu această ocazie specială din viața poporului kazah, GÂNDUL i-a adresat câteva întrebări Excelenței Sale Nurbakh Rustemov, ambasadorul Republicii Kazahstan în România.

Născut în anul 1965, licențiat în Drept, specialist în relații internaționale, doctor în Științe Economice și profesor de limba engleză, diplomat cu o bogată experiență, domnul Nurbakh Rustemov și-a început activitatea în 1992, și spune că – după proclamarea independenței – Kazahstanul ”a construit o politică externă echilibrată multi-vector, bazată pe relații prietenoase și reciproc avantajoase cu partenerii străini”.

Domnule ambasador, vă rog să-mi permiteți să vă felicit, pe dumneavoastră și poporul kazah, cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la independența Kazahstanului. Cum a fost începutul unui astfel de drum de o semnificație istorică excepțională?

Vă mulțumesc pentru urări și transmit poporului român, la rândul meu, toate gândurile bune din partea poporului kazah. Încă de la început, Kazahstanul a susținut în mod activ construirea de noi relații cu alte țări. După obținerea independenței, Elbasy (primul președinte al Kazahstanului, Nursultan Nazarbayev) și toți cetățenii țării s-au confruntat cu obiective mari și ambițioase care nu puteau fi atinse decât printr-o muncă asiduă comună. După prăbușirea URSS, a trebuit să începem, de fapt, de la zero. Kazahstanul a reușit să construiască o politică externă echilibrată multi-vector, bazată pe relații prietenoase și reciproc avantajoase cu partenerii străini. De-a lungul anilor, Kazahstanul a traversat un drum dificil, care a durat secole pentru alte state. Răsplata noastră este viața într-un stat prosper, în care pacea, stabilitatea și unitatea noastră se află în prim-plan.

Pe data de 16 decembrie 1991, Kazahstanul a trecut, practic, într-o nouă etapă istorică. Care au fost primii pași întreprinși?

Așa este. A fost un moment extraordinar în viața poporului kazah. Pe data de 16 decembrie 1991 a fost adoptată Legea Independenței Constituționale. Primul președinte al Kazahstanului, Nursultan Nazarbayev, a avut o viziune amplă la nivel politic și economic. Astăzi, populația Kazahstanului se apropie de 20 de milioane de oameni și reunește diverse naționalități, inclusiv etnicii kazahi, care reprezintă 70% din populație.

În țară locuiesc ruși, uzbeci, ucraineni, uiguri, tătari, germani, turci, azeri, coreeni, precum și alte naționalități. În 1995, Elbasy Nursultan Nazarbayev a inițiat crearea Adunării Poporului din Kazahstan, tocmai pentru a asigura echilibrul socio-politic în țară. Inițial, Adunarea a fost un organ consultativ al Președintelui, dar ulterior s-a transformat într-un organ constituțional cu statut socio-politic.

Nur-Sultan, capitala Kazahstanului, un ”oraș al viitorului”

Vă rugăm să ne oferiți câteva informații despre capitala Kazahstanului. Nur-Sultan este numit și ”orașul viitorului”, nu?

Da, într-adevăr. Și istoria capitalei Kazahstanului este o nouă pagină de succes în formarea Kazahstanului modern. În această scurtă perioadă de timp, noua capitală a țării a căpătat statutul de idee națională, a devenit un adevărat simbol al independenței și al succesului global al tânărului stat kazah. Nur-Sultan este un oraș în care s-au manifestat posibilitățile impresionante ale arhitecturii moderne. În plus, în capitala Nur-Sultan sunt organizate, în mod regulat, evenimente de importanță internațională, de exemplu, congrese ale liderilor religiilor mondiale și tradiționale, precum și Forumul Economic Astana.

De asemenea, istoricul summit al OSCE a avut loc la Nur-Sultan, au avut loc summit-urile aniversare ale SCO și OIC, iar Expoziția Internațională EXPO a avut loc în 2017. Faptul că este situată în centrul continentului eurasiatic face din capitala Kazahstanului un centru de transport, comunicații și logistică profitabil din punct de vedere economic, un fel de punte de tranzit între Europa și Asia.

Aș dori să menționez, de asemenea, activitățile Centrului Financiar Internațional Astana, care joacă un rol cheie ca un centru regional pentru afaceri și finanțe.

”Vom continua să implementăm un set cuprinzător de măsuri sistemice în economie, sfera socială și mediu”

Domnule ambasador, din data de 20 martie 2019, Kazahstanul are un nou președinte, domnul Kassym-Jomart Tokayev. Transferul puterii a ocupat un loc proeminent. Cum a decurs procesul de tranziție?

Într-adevăr, Republica Kazahstan a trecut într-o altă etapă istorică și a justificat toate speranțele și așteptările. Președintele Kassym-Jomart Tokayev a primit o recunoaștere universală în alegeri. Trebuie menționat că momentul tranziției politice din Kazahstan a coincis cu o perioadă de schimbări și transformări globale. Kazahstanul a avut, de asemenea, sarcina de a-și urma propriul drum, dar și de a ține cont și de obligațiile internaționale ale țării, de a demonstra imuabilitatea tuturor acordurilor cu partenerii, stabilitatea în dezvoltarea actuală și eforturile pentru noi perspective de creștere.

În condițiile schimbării realităților, președintele Tokayev a reușit să identifice noi forme de muncă, menținând în același timp strategia generală de dezvoltare a statului kazah. Șeful statului a asigurat un transfer ușor și stabil al puterii – o condiție cheie pentru transferul puterii. Pe de o parte, continuă să implementeze actuala politică de stat, pe de altă parte, a dat un nou impuls, asigurând o dezvoltare caracterizată de evoluție constantă. Kazahstanul continuă să sprijine dezvoltarea durabilă a țării prin investiții în educație, sănătate și redresare demografică, precum și o serie de măsuri de reorganizare administrativă.

În conformitate cu noile vremuri, noi mecanisme au fost introduse în cultura politică. Este vorba despre o guvernare rezonabilă, bazată pe un dialog onest cu societatea. Acasta este principala tendință în spațiul politic al țării. Șeful statului înțelege clar că lumea nu stă pe loc, astăzi sfera comunicațiilor devine una dintre cele mai importante în dialogul dintre guvern și societate. Fiind un utilizator activ al rețelelor sociale, domnul Tokayev evaluează, prompt și personal, diverse evenimente curente care au loc în țară. În plus, vorbește deschis despre toate cazurile de mare rezonanță, dând un semnal direct cetățenilor țării noastre că ține sub control toate problemele care preocupă publicul.

Anul acesta a fost adoptat un nou concept de politică externă, care definește prioritățile politicii externe a Kazahstanului până în 2030. Pe lângă direcțiile tradiționale de politică externă ale Kazahstanului privind cooperarea constructivă cu partenerii străini, există sprijinul pentru cooperarea internațională și integrarea regională, inițiative pentru a consolida securitatea globală, documentul prezintă și noi vectori.

Cea de-a 30-a aniversare a independenței Kazahstanului este un moment de echilibru, așa cum a menționat și președintele Tokayev. Reflectăm asupra drumului pe care l-am parcurs până acum, din 1991, și vom continua să implementăm un set cuprinzător de măsuri sistemice în economie, sfera socială și mediu. Kazahstanul este hotărât să continue procesul de modernizare politică a țării.

Spuneți-ne, vă rugăm, cum s-a schimbat viața cetățenilor în acești 30 de ani de independență și ce dorește țara dumneavoastră?

Iată câteva cifre care caracterizează dezvoltarea socio-economică a Kazahstanului.

• De-a lungul anilor de independență, PIB-ul Kazahstanului a crescut de 17 ori – de la 11,4 miliarde USD, în 1993, la 190 miliarde USD în 2021.
• De la 1,5 miliarde USD, în 1991, cifra de afaceri comercială a crescut la 100 miliarde USD.
• Rezervele internaționale ale Kazahstanului au crescut de la 711 milioane USD, în 1993, la 90,9 miliarde USD.
• Fluxul brut de investiții străine directe s-a ridicat la 400 de miliarde de dolari.

Kazahstanul ocupă locul 1 în CSI în ceea ce privește investițiile străine directe nete pe cap de locuitor. În prezent, ponderea întreprinderilor mici și mijlocii în economie este de 33%, iar numărul persoanelor angajate în acest sector este de 3,4 milioane. Industria Kazahstanului suveran stăpânește producția a peste 500 de noi tipuri de produse – vehicule, transformatoare, echipamente cu raze X și multe altele.

Timp de 30 de ani, Kazahstanul a apărut ca un stat democratic matur, cu instituții de stat stabile și o economie competitivă puternică. S-a integrat pe deplin în sistemul economic și comercial global și s-a dovedit a fi un partener de încredere. Desigur, uneori istoria își face propriile ajustări, la care trebuie să ne adaptăm. Cu toate acestea, obiectivul nostru global nu se schimbă – până în 2050 Kazahstanul ar trebui să fie printre cele mai dezvoltate 30 de țări din lume.

Cum vedeți, personal, planurile de dezvoltare a relațiilor dintre România și Kazahstan?

Relațiile dintre România și Kazahstan sunt, în mod tradițional, caracterizate ca prietenoase și se menține un dialog politic constant. Este important de menționat că cel mai mare partener comercial al României în Asia Centrală este Kazahstanul, și invers – România este cel mai mare partener comercial al Kazahstanului în Europa de Est.

În plus, există relații de încredere între țările noastre, susținute de o cooperare culturală și umanitară activă. Așadar, pe 10 septembrie 2021, Piața Kazahstanului a fost deschisă la București și, în același timp, a fost dezvelit și un bust al poetului Mihai Eminescu în Nur-Sultan. Evident, sarcina mea principală este să descopăr potențialul unei game largi de cooperare și să o implementez cu succes.

• Activitatea Comisiei interguvernamentale pentru cooperare comercială, economică, științifică și tehnică joacă un rol cheie în procesul de cooperare comercială și economică.
• De asemenea, Institutul Consulilor Onorifici funcționează cu succes. Anul viitor, țările noastre sărbătoresc 30 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice.
• Pentru anul care vine, avem planuri mari pentru dezvoltarea în continuare a cooperării bilaterale. Vizite la nivel înalt, organizarea de întâlniri de afaceri și o serie de evenimente culturale sunt pe agendă.

Dezvoltarea relațiilor este un proces continuu, care necesită multă implicare nu doar a părții kazahe, ci și a părții române. Prin urmare, ne exprimăm sincer recunoștința față de prietenii noștri români pentru sprijinirea inițiativelor noastre și contribuția la consolidarea cooperării bilaterale.

Domnule ambasador Nurbakh Rustemov, vă mulțumesc pentru aceste răspunsuri. Vă rugăm să primiți sincerele noastre felicitări de Ziua Independenței Kazahstanului!