ZIUA SCHENGEN. Germania și Luxemburg fac scut pentru aderarea României

Discuții aprinse și tensionate în cadrul Consiliului JAI, acolo unde se negociază cu toate cărțile pe masă aderarea în Schengen a României și a Bulgariei. Potrivit unor informații de ultimă oră publicate pe twitter de jurnalistul Jack Parrock, Germania și Luxemburg negociază cu Austria un vot pozitiv pentru aderarea României, „amenințând că vor bloca accesul Croației în Schengen dacă nu se ridică blocajul pentru România și Bulgaria.” 

În acest moment, reprezentanții Germaniei duc discuții cu delegația Austriei pentru a găsi un compromis pe tema aderării celor două țări vecine. Potrivit informațiilor g4media, Luxemburg ar fi dat tonul pentru întreruperea negocierilor, sprijinită ulterior și de Germania.

Reamintim că Austria a cerut o amânare a votului privind aderarea României și Bulgariei în Schengen, fiind de acord doar cu aderarea Croației. Pe de altă parte, România insistă pentru un vot în ședința de joi.

CITIȚI ȘI:

LIVE UPDATE: România, în zodia Schengen. Consiliul JAI, ziua decisivă. Austria, singurul stat care se opune aderării României și Bulgariei / Ciucă: „Mergem până la capăt” / Bode: „Orice compromis în interesul României îl vom accepta”

Totuși, de ce nu ne vrea Austria în Schengen?

În ziua Consiliului JAI, avem o singură certitudine și numeroase întrebări care cer un răspuns. Certitudinea o reprezintă decizia Austriei de a bloca aderarea României la Spațiul Schengen, iar întrebările încep cu „De ce…?” și duc, apoi, spre legăturile Vienei cu Moscova lui Vladimir Putin.

37 de ani de la semnarea Acordului de la Schengen

La 14 iunie 1985, a fost semnat Acordul de la Schengen de către Belgia, Franţa, R.F. Germania, Luxemburg şi Olanda (cinci din cele zece state membre ale Comunităţii Economice Europene, viitoarea Uniune Europeană) în vederea creării unei regiuni fără graniţe, prin eliminarea controalelor la frontierele comune. Acordul a fost semnat pe nava „Astrid” pe râul Mosel, în dreptul micii localităţi de frontieră Schengen din Luxemburg, de unde şi numele de „Spaţiul Schengen”.

Cu un an înainte, în 1984, cancelarul german, Helmut Kohl, s-a întâlnit cu preşedintele Franţei, François Mitterand, la trecerea frontierei „Goldene Brenn” din apropiere de Saarbrücken (R.F. Germania) şi au decis să elimine controalele de la frontiera dintre Germania şi Franţa. Niciunul din ei nu bănuise atunci ce însemnătate va avea pe viitor acest gest pentru o Europă fără graniţe interne şi fără controale la frontiera dintre state, potrivit www.schengen.mai.gov.ro.

La 19 iunie 1990 a fost elaborată şi semnată Convenţia de punere în aplicare a Acordului Schengen, prin care au fost eliminate controalele la frontierele interne ale statelor semnatare şi crearea unei singure frontiere externe, unde controalele de imigrare pentru spaţiul Schengen se efectuează în conformitate cu normele comune ale statelor membre. Convenţia a intrat în vigoare în 1995 şi s-au eliminat controalele la frontierele interne ale statelor semnatare creându-se o singură frontieră externă.

Au fost stabilite reguli comune în materie de vize, migraţie, azil, precum şi măsuri de cooperare poliţienească, judiciară şi vamală. Acordul Schengen, Convenţia de Implementare a Acordului Schengen, deciziile şi declaraţiile adoptate de către Comitetul Executiv Schengen înfiinţat în 1990, precum şi protocoalele şi acordurile de aderare care au urmat constituie acquis-ul Schengen.

Odată cu semnarea Tratatului de la Amsterdam, la 2 octombrie 1997, intrat în vigoare la 1 mai 1999, acquis-ul Schengen a intrat în cadrul legislativ şi instituţional al Uniunii Europene, notează www.mae.ro.

CITIȚI ȘI: 

EXCLUSIV | Varujan Vosganian, co-președinte ALDE, despre aderarea României la Schengen: ”Statul român nu este vasalul nimănui”

EXCLUSIV VIDEO | De ce se opune Austria intrării României în Schengen? Andrei Caramitru: ”La un veto clar, este posibilă judecata la Curtea de Justiție Europeană pe discriminare. Ar fi forțată așa o aderare, plus despăgubiri”

EXCLUSIV | ZIUA Z pentru aderarea României la Schengen. Fost șef al Statului Major: ”Decuplarea de Bulgaria ar însemna că noi primim «mărul otrăvit», cu o răspundere și o presiune foarte mari să securizăm frontierele și pe Sud, și pe Est”