Biroul Electoral de Circumscripţie nr. 42 – Municipiul Bucureşti a anunțat că au fost admise nouă candidaturi pentru funcţia de primar general al Capitalei, iar alte două au fost respinse.
Astfel, conform informării BEM, Nicușor Dan este unul dintre cei doi independenți din cursa pentru Primăria București. Nicușor Dan are sprijinul Alianței Dreapta Unită pentru un nou mandat de primar general.
După decizia coaliției din 22 martie, PSD și PNL merg separat la alegerile pentru Primăria Municipiului București, „pentru a maximiza electoratele celor două partide”. Gabriela Firea și-a depus candidatura din partea PSD, iar Sebastian Burduja este candidatul PNL.
Gabriela Firea și-a depus candidatura, duminică, în prezența președintelui PSD, Marcel Ciolacu, ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, secretarului general al partidului, Paul Stănescu, europarlamentarului Mihai Tudose și primarilor PSD de sectoare.
Fostul primar a ales să poarte un tricou negru cu un mesaj feminist, la depunerea candidaturii: „În spatele unei femei grozave sunt femei grozave”.
Candidata PSD și-a justificat alegerea spunând că este o feministă și că tricoul este un omagiu pentru femeile care au votat-o şi care au fost dezamăgite că nu a fost aleasă primar în 2020, atunci când a pierdut în faţa lui Nicuşor Dan. Ea a mai spus că aproape 65% dintre bucureștenii care au votat-o atunci au fost femei.
Sebastian Burduja și-a făcut apariția pe motor la sediul Biroului Electoral Municipal. Nicolae Ciucă a povestit că l-a întrebat pe candidatul PNL de ce cu motocicleta, iar acesta i-a răspuns că a vrut să fie „așa cum este el în viața de zi cu zi”.
AUR a rămas cu Mihai Enache candidat pentru Primăria Generală și l-a înscris la BEM, la o săptămână după anunțul lui Cozmin Gusă că are susținerea AUR și retragerea ulterioară a declarației.
Candidatul AUR spune că în cei peste opt ani de experiență în administrația publică locală a Bucureștiului a schimbat în bine viața bucureștenilor.
Analistul politic Dorin Iacob candidează din partea Partidului Alternativa Dreaptă și vrea să ofere „o imagine transparentă şi bine documentată privind eficienţa actului de administrare din ultimii 8 ani”. Fost ofițer SRI, apoi antreprenor, Iacob face echipă cu Mircea Andrei la Sectorul 1 și cu Valentin Licxandru la Sectorul 6.
Candidatul PER consideră că Bucureștiul „are nevoie și trebuie să fie administrat de oameni competenți și profesioniști”.
Al doilea independent este Filip Constantin Titian, medic neurochirurg, politician și avocat. Este licențiat al facultăților de Medicină, Drept si Finanțe-Bănci, conform propriei prezentări. Nu este la prima candidatură. În 2016, a vizat postul de primar al Sectorului 4, susținut de PSRO. Înainte de a-și depune candidatura, medicul Titian a salutat românii „de la marginea pământului”, unde s-a rugat pentru ei.
BEM anunță că au fost respinse două candidaturi. Este vorba de Dorel Constantin Onaca, din partea PRM, şi candidatura independentă a lui Vasile Iuştiuc.
Pentru Consiliul General al Municipiului București (CGMB), au fost admise listele de candidaţi depuse de PNL, Alianţa Dreapta Unită (USR – PMP – Forţa Dreptei), Partidul Ecologist Român (PER), S.O.S. România, PUSL – Partidul Umanist Social Liberal şi AUR.
Au fost admise în parte listele de candidaţi depuse pentru CGMB de către PSD (Cătălin Bulgariu are domiciliul în Ilfov, nu în Bucureşti), Partidul REPER şi Partidul Alternativa Dreaptă – AD.
Lista de consilieri generali a PRM a fost respinsă. Au mai fost respinse două candidaturi independente la funcţia de consilier – Filip Constantin Titian şi Cosmin Olteanu.
Pe 8 mai vor rămâne definitive candidaturile la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024.
Nota Redacției Gândul:
În urma publicării acestui materialul, Cosmin Olteanu, candidat pentru CGMB, a solicitat un drept la replică pe care îl redăm integral.
În fapt, în 27 aprilie 2024 Biroul Electoral de Circumscripție nr. 42 din București a respins candidatura mea pe motivul lipsei numerotării și a încurcăturii dumnealor dintre listele originale și cele predate în copie, așa cum prevedea Legea 115/2015, fapt pentru care în urma deciziei nelegale am decis ca prin intermediul unei case de avocatură să sesizez în contestație Tribunalul București, Tribunal care a decis pe 1 mai 2024 că lipsa procedurilor de verificare a listelor de semnături, lipsa unui personal specializat, lipsa unor criterii obiective de analiză nu sunt relevante pentru validarea sau invalidarea obiectivă a unei candidaturi și că România nu ar trebui să se complice cu detalii din acestea frivole. În acest moment, dosarul se află în apel la Curtea de Apel București, urmând ca această să se pronunțe cu privire la candidatura mea pentru ca mai apoi să cunoaștem real dacă aceasta este sau nu respinsă.
CITEȘTE ȘI: