ALEGERI LOCALE ȘI EUROPARLAMENTARE | Aproape 10% dintre alegători sunt în București. În ce localități sunt cei mai puțini votanți
Bucureștiul are cei mai mulți alegători, aproape 1,8 milioane din cei peste 18 milioane de români cu domiciliul în țară care pot vota la alegerile locale și europarlamentare din 9 iunie 2024.
Conform celor mai recente date ale Autorității Electorale Permanente (AEP), în Registrul electoral sunt înscriși 18.978.908 români cu drept de vot, situație actualizată la 31 mai.
Din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, 18.018.921 au domiciliul sau reședința în țară, iar 959.987 au domiciliul în străinătate și sunt posesori de pașaport CRDS.
Sectorul 3 are cei mai mulți alegători din București, de două ori mai mulți decât sectoarele 1 și 5
Bucureștiul avea, la 30 aprilie, ultima dată când cifrele publicate sunt defalcate pe localități, 1.793.122 de alegători, cei mai mulți în Sectorul 3 și cei mai puțini în Sectorul 1:
- Sectorul 1 – 209.314 alegători (93.139 bărbați și 116.175 femei)
- Sectorul 2 – 294.979 alegători (131.736 bărbați și 163.243 femei)
- Sectorul 3 – 450.111 alegători (216.920 bărbați și 233.191 femei)
- Sectorul 4 – 271.850 alegători (122.158 bărbați și 149.692 femei)
- Sectorul 5 – 240.780 alegători (111.296 bărbați și 129.484 femei)
- Sectorul 6 – 326.088 alegători (147.174 băbați și 178.914 femei)
În localitatea aproape omonimă, Bucureșci, din județul Hunedoara, erau înscriși 1.223 de alegători.
Orașele cu peste 100.000 de votanți sunt:
- Iași – 322.381 alegători
- Cluj-Napoca – 271.150 alegători
- Galaţi – 258.358 alegători
- Timişoara – 257.154 alegători
- Constanţa – 250.994 alegători
- Braşov – 240.656 alegători
- Craiova – 239.827 alegători
- Oradea – 181.114 alegători
- Ploieşti – 178.587 alegători
- Brăila – 161.044 alegători
- Bacău – 160.525 alegători
- Sibiu – 136.597 alegători
- Vaslui – 132.695 alegători
- Târgu Mureş – 118.070 alegători
- Baia Mare – 1148.66 alegători
- Buzău – 102.954 alegători
Aproape 100.000 de votanți au și municipiile:
- Suceava – 99.582 alegători
- Satu Mare – 96.297 alegători
- Râmnicu Vâlcea – 94.954 alegători
Câteva zeci de localități mici au sub 1.000 de votanți, dar singura cu un număr din două cifre este Bătrâna, din județul Hunedoara, cu 88 de alegători înscriși, potrivit datelor AEP.
Cu sub 500 de alegători apar în statisticile AEP localități din județele:
- Alba: Întregalde – 486 alegători
- Alba: Ohaba – 468 alegători
- Alba: Râmeţ – 445 alegători
- Tulcea: Pardina – 445 alegători
- Alba: Ocoliş – 433 alegători
- Timiş: Bogda – 413 alegători
- Prahova: Jugureni – 393 alegători
- Constanţa: Dumbrăveni – 392 alegători
- Mehedinţi: Cireşu – 385 alegători
- Hunedoara: Cerbăl – 348 alegători
- Timiş: Secaş – 288 alegători
- Hunedoara: Lelese – 274 alegători
- Timiş: Bara – 256 alegători
- Hunedoara: Bunila – 258 alegători
- Hunedoara: Bulzeştii de Sus – 228 alegători
- Alba: Ceru-Băcăinţi- 192 alegători
Cei mai vârstnici și cei mai tineri alegători
Din cei aproape 19 milioane de români cu drept de vot la alegerile locale și europarlamentare din 9 iunie 2024, femeile și locuitorii din mediul urban sunt în număr mai mare decât bărbații și cei din rural.
Mai exact, este vorba de 9,32 milioane de femei, față de 8,69 milioane de bărbați și 10,18 milioane de orășeni față de 7,83 milioane de locuitori de la țară.
Cifrele publicate de AEP arată că 12.467 de alegători au peste 100 de ani, iar dintre aceștia, aproape 60% sunt femei și 67% provin din mediul urban.
Categoria de vârstă cu cei mai mulți votanți este reprezentantă de cei de 56 de ani, respectiv 501.371, în proporții aproape egale de gen, dar cu aproape 96.000 mai mulți din mediul urban, față de rural.
Cei mai puțini alegători au vârsta de 99 de ani – 2.944, dintre care 1.129 sunt bărbați și 1.815 femei.
Cei mai tineri alegători, cei care au împlinit 18 ani și își pot exprima prima dată dreptul la vot, sunt aproape 230.000, aproximativ 117.500 bărbați și 111.500 femei, potrivit datelor AEP.
Conform datelor centralizate de AEP, față de situația din 30 aprilie, la 31 mai erau cu 12.297 de alegători mai mulți, date fiind evoluțiile demografice și administrative din luna mai:
- 962 de persoane au fost radiate ca urmare a decesului
- 215 persoane au fost radiate ca urmare a interdicției de exercita dreptul de a alege
- 107 persoane au redobândit drepturile electorale ca urmare a expirării perioadei de radiere
- 696 de alegători au împlinit 18 ani
- 673 de alegători noi au intrat în evidențe, conform datelor importate de la Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor, plus 9.998 alegători noi, potrivit datelor importate de la Direcția Generale de Pașapoarte.
La alegerile locale și europarlamentare din 9 iunie 2024, românii pot vota la 18.955 de secții din țară și 915 în străinătate.
Câți candidați vor să fie primari sau eurodeputați
În cursa din 2024 pentru primării, consilii locale, consilii județene, Consiliul General al Municipiului București și președinți de CJ s-au înscris 207.389 de candidați. Dintre aceștia, 11.500 candidează pentru consilii județene, respectiv CGMB, iar 11.386 candidează pentru funcțiile de primar.
„Cel mai tânăr candidat pentru alegerile locale și europarlamentare are puțin peste 23 de ani, iar cel mai în vârstă, seniorul, are 100 de ani. Avem, de asemenea, doi candidați la alegerile locale de 95 de ani, doi de 94 de ani și așa mai departe”, spunea recent președintele AEP, Toni Greblă.
Pentru alegerile europarlamentare din 2024 s-au înscris 494 de candidați, dintre care 167 sunt femei, reprezentând 33,81%, mai mult comparativ cu procentul femeilor care candidează la alegerile locale.
CITEȘTE ȘI:
Ce, când, cum și unde votăm pentru reprezentanții din Parlamentul European