ALEGERI PREZIDENȚIALE 2024. Tot ce trebuie să știi despre candidați și ordinea pe buletinele de vot. Unde și cum votezi la primul tur din 24 noiembrie

Primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024 are loc pe 24 noiembrie, iar turul al doilea este programat pe 8 decembrie. S-au înscris în această competiție 14 candidați, dintre care patru sunt independenți. 

De la începutul campaniei electorale, toate sondajele l-au dat pe candidatul PSD, Marcel Ciolacu, pe primul loc în preferințele electoratului și cel care intră fără emoții în turul al doilea. Pentru poziția a doua, conform majorității sondajelor, bătălia s-ar da între George Simion, Elena Lasconi și Mircea Geoană, în timp ce unele sondaje comandate de PNL îl indică pe candidatul liberal Nicolae Ciucă pe poziția a doua în preferințele electoratului din primul tur.

Cine sunt candidații la alegerile prezidențiale 2024

1. Elena Lasconi

Candidata Uniunii Salvați România (USR) este primar al municipiului Câmpulung Muscel din 19 octombrie 2000. S-a născut la 20 aprilie 1972, în Haţeg. A absolvit Liceului Pedagogic „Sabin Drăgoi” din Deva (1990), Şcoala BBC – Televiziune (1999) şi este economist licenţiat al ASE Bucureşti, managementul turismului şi comerţului (2001), potrivit biografiei publicate pe primariacampulung.ro.

În 26 iunie 2024, Elena Lasconi a câştigat competiţia internă pentru funcţia de preşedinte al USR.

Slogan electoral: ”O Românie pentru toţi, nu doar pentru unii”.

2. George Simion

Candidatul partidului Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) este deputat din 21 decembrie 2020. S-a născut la 21 septembrie 1986, la Focşani. A absolvit Colegiului Naţional ”Gheorghe Lazăr” din Bucureşti (2005) şi este licenţiat în Administraţie şi Afaceri la Universitatea din Bucureşti (2008). A absolvit programul de masterat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, având ca temă de cercetare „Crimele comunismului”, potrivit biografiei publicate pe www.cdep.ro.

În 2019, a candidat ca independent la alegerile pentru Parlamentul European, iar la 1 decembrie 2019 a înfiinţat Alianţa pentru Unirea Românilor.

În urma alegerilor parlamentare din 2020, a obţinut un mandat de deputat. La 27 martie 2022, George Simion a fost ales preşedinte al Alianţei pentru Unirea Românilor.

Slogan electoral: ”Preşedintele celor mulţi”.

3. Marcel Ciolacu

Candidatul Partidului Social Democrat (PSD) este prim-ministru din 15 iunie 2023. S-a născut la 28 noiembrie 1967, în Buzău. A absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Ecologice din Bucureşti (1991-1995), cursuri postuniversitare în management şi finanţare locală la Universitatea Ecologică din Bucureşti (2004) şi „Securitate şi bună guvernare” la Colegiul Naţional de Apărare Bucureşti (2008-2009), precum şi studii de masterat în Managementul finanţelor publice, la SNSPA Bucureşti (2010-2012), potrivit CV-ului publicat pe site-ul Guvernului.

Este membru al PSD din 1990 și președintele partidului din august 2020.

Slogan electoral: ”Viziune pentru naţiune”.

4. Nicolae Ciucă

Candidatul Partidului Național Liberal (PNL) este preşedintele Senatului și fost prim-ministru. S-a născut la 7 februarie 1967, în Pleniţa, judeţul Dolj. A absolvit Liceul Militar „Tudor Vladimirescu” din Craiova (1985), Şcoala Militară de Ofiţeri Activi „Nicolae Bălcescu” de la Sibiu (1988), Cursul de perfecţionare de comandanţi companii cercetare, la Făgăraş (1990), Academia de Înalte Studii Militare, specialitatea Arme Întrunite (1995) şi mai multe cursuri în cadrul centrelor PfP Bucureşti şi Ankara, Turcia (1997).

A fost ministru al Apărării Naţionale (4 noiembrie 2019 – 25 noiembrie 2021) și, în timpul mandatului, prim-ministru interimar (2020). În urma alegerilor parlamentare din 6 decembrie 2020, a obţinut un mandat de senator, pe listele Partidului Naţional Liberal. A deţinut funcţia de prim-ministru al României, din decembrie 2021 până în 12 iunie 2023, iar la 13 iunie 2023 a fost ales preşedinte al Senatului.

Este președintele PNL din 10 aprilie 2022.

Slogan electoral: ”Cu onoare şi credinţă în slujba ţării”.

5. Hunor Kelemen

Candidatul Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR) este deputat din 2000. S-a născut la 18 octombrie 1967, în comuna Cârţa, judeţul Harghita. A absolvit Facultatea de Medicină Veterinară a Universităţii de Ştiinţe Agricole Cluj-Napoca (1993), precum şi Facultatea de Filosofie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai (1998), potrivit CV-ului publicat pe site-ul Camerei Deputaților.

Kelemen Hunor a devenit membru UDMR în 1997, iar din 2011 este preşedintele partidului. A fost secretar de stat în Ministerul Culturii (1997-2000), ministru al Culturii şi Patrimoniului Naţional (23 decembrie 2009 – 7 mai 2012), vicepremier, ministru al Culturii şi Patrimoniului Naţional (martie – octombrie 2014), vicepremier (23 decembrie 2020 – iunie 2023).

Slogan electoral: „Respekt pentru toţi”.

6. Mircea Geoană

Candidat independent la alegerile prezidențiale din 2024, Mircea Geoană a fost secretar general adjunct al NATO (2019-2024). S-a născut la 14 iulie 1958, la Bucureşti. A absolvit Facultatea de Mecanică din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti şi a lucrat ca inginer la Trustul Energomontaj din Bucureşti (1983-1990). Din 1987, a urmat cursurile Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii din Bucureşti.

A fost ministru al Afacerilor Externe (2000-2004) şi preşedinte al Senatului (decembrie 2008 – noiembrie 2011). Din funcţia de preşedinte al Partidului Social Democrat (2005-2010), a candidat la alegerile prezidenţiale din 2009, a intrat în al doilea tur de scrutin, pe care l-a pierdut în faţa lui Traian Băsescu.

Este fondatorul Institutului Aspen România.

Slogan electoral: ”Viziune. Respect”.

7. Ana Birchall

Candidata independentă Ana Birchall este avocat. S-a născut la 30 august 1973, în Mizil, judeţul Prahova. A absolvit Facultatea de Drept şi Relaţii Internaţionale ”Nicolae Titulescu” (1996), fiind licenţiată în Ştiinţe Juridice la Universitatea Bucureşti. A absolvit cursuri de masterat (2000) şi de doctorat (2002) la Yale Law School, SUA.

A fost membru PSD (2005-2019), fiind aleasă deputat în circumscripţia electorală nr. 39 Vaslui, la alegerile din 2012 şi 2016. A deţinut funcţia de reprezentant special pentru proiecte strategice şi relaţii internaţionale la Nuclearelectrica (2022-2024).

Slogan electoral: ”Ne facem bine!”.

8. Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru

Candidata partidului Alternativa pentru Demnitate Națională (ADN) este cofondatorul şi coordonatorul naţional al ADN. S-a născut la 30 iunie 1987, în Galaţi.

Deţine calitatatea de asociat în cadrul companiilor ABP Consulting, Geopol International, Grup Financiar SA, Prestige Media Phg, Strategies Research Investments International şi Strategic Metals Investments, potrivit declaraţiei de interese publicată pe site-ul prezidentiale2024.bec.ro.

Slogan electoral: ”România se înalţă cu demnitate”.

9. Sebastian-Constantin Popescu

Candidatul Partidului Noua Românie (PNR) este preşedintele PNR. S-a născut pe 12 februarie 1982, în Balş, judeţul Olt. A absolvit Facultatea de Medicină Veterinară din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara (2006).

A profesat timp de cinci ani ca medic veterinar în Bucureşti, înainte să se îndrepte spre domeniul media. Este administrator al PR Media RTP şi preşedinte al Asociaţiei Romanian Tenis Premium, potrivit declaraţiei de interese publicată pe site-ul prezidentiale2024.bec.ro.

În 2015, a fondat PNR, iar în 2019 a candidat la alegerile prezidenţiale.

Slogan electoral: ”Un preşedinte în slujba României”.

10. Ludovic Orban

Candidatul partidului Forţa Dreptei este deputat şi preşedinte al formaţiunii. S-a născut la 25 mai 1963, în Braşov. A absolvit Facultatea de Tehnologia Construcţiilor de Maşini din Universitatea Braşov (1988) şi a urmat studii postuniversitare la Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (1993).

A fost secretar de stat în mai multe agenții și instituții de stat, înainte să fie ales viceprimar general al Capitalei (2004 – 2007) și apoi desemnat ministru al Transporturilor (2007 – 2008).

A fost membru al PNL din 1992 până în 2021, când a plecat din partid, pe care l-a condus timp de patru ani, și a fondat Forța Dreptei.

Ludovic Orba este deputat din 2008, în perioada 2020-2021 a fost preşedinte al Camerei Deputaţilor, iar din noiembrie 2019 până în decembrie 2020 a fost prim-ministru.

Candidatul partidului Forța Dreptei a anunțat în 18 noiembrie, cu o săptămână înainte de alegerile prezidențiale, că se retrage din cursa electorală și o susține pe Elena Lasconi, candidata USR. Numele lui rămânea oricum pe buletinele de vot, deja tipărite. Biroul Electoral Central (BEC) a anunțat ulterior că numele candidaților înscriși oficial la alegerile prezidențiale rămân pe buletinele de vot, iar voturile obținute de aceștia vor fi validate. (mai multe detalii AICI)

Slogan electoral: ”Cinstit cu românii”.

11. Călin Georgescu

Candidatul independent Călin Georgescu este cadru didactic asociat la Universitatea din Piteşti (din septembrie 2021). S-a născut la 26 martie 1962, în Bucureşti. A absolvit studii de masterat la Facultatea de Îmbunătăţiri Funciare şi Ingineria Mediului (1986) şi de doctorat în Pedologie (1999), în cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti. A urmat studii în securitate şi apărare naţională în cadrul Colegiului Naţional de Apărare (2007).

Din 2016 este consultant internaţional pe probleme de protecţia mediului şi dezvoltare durabilă.

Slogan electoral: ”Refacem România”.

12. Cristian Diaconescu

Candidatul independent Cristian Diaconescu este avocat. S-a născut la 2 iulie 1959, în Bucureşti. A absolvit Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti (1983), a urmat cursurile de specializare ale Centrului de Prevenirea Conflictelor în domeniul Măsurilor pentru Creşterea Încrederii şi Securităţii în Europa (1992) şi studii de doctorat în ştiinţe juridice, cu teza ”Contractul de forfetare” (2007).

A fost ministru al Justiţiei (2004), poziție din care a participat la negocierile privind Justiţia şi Afacerile Interne pentru aderarea României la Uniunea Europeană, și ministru al Afacerilor Externe (22 decembrie 2008 – 3 octombrie 2009 și 23 ianuarie – 27 aprilie 2012).

A fost vicepreşedintele Partidului Social Democrat (2005-2010), preşedinte de onoare al Uniunii Naţionale pentru Progresul României (2010-2012). În 2013, s-a aflat printre iniţiatorii proiectului Fundaţia Mişcarea Populară, iar în 2014 s-a înscris în Partidul Mişcarea Populară. În aprilie 2024 a fondat platforma independentă „Respect pentru România”.

Din 2013 este membru al Grupului Eminent al CTBTO din cadrul ONU şi profesor de Drept Internaţional, iar din 2016, profesor invitat la Universitatea Americană din Kuweit.

Slogan electoral: ”Preşedinte pentru România respectată”.

13. Cristian Terheş

Candidatul Partidului Național Conservator Român (PNCR) este europarlamentar în Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni. S-a născut la 4 decembrie 1978, în Zalău. De profesie teolog şi specialist în comunicare, Cristian Terheş a fost preot şi director de business intelligence, conform site-ului Biroului Electoral Central.

În 2019, a fost ales europarlamentar pe lista PSD, iar în 2024, pe lista AUR.

A fost membru al Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European (2019-2020).

Slogan electoral: ”Credincios Naţiunii Române”.

14. Silviu Predoiu

Candidatul Partidului Liga Acțiunii Naționale (PLAN) a fost ofiţer de informaţii externe. S-a născut la 5 august 1958, în Bucureşti. A absolvit Facultatea de Geologie-Geografie a Universităţii din Bucureşti.

A înfiinţat Asociaţia „România implică-te” şi, ulterior, Partidul Liga Acţiunii Naţionale, al cărui preşedinte a fost ales la Convenţia Naţională din aprilie 2024.

Slogan electoral: ”Meriţi un preşedinte în serviciul tău!”.

Ordinea de pe buletinele de vot

Ordinea de înscriere pe buletinul de vot a candidaților la alegerile din 2024 pentru președintele României arată astfel: 

• Poziţia nr. 1 – ELENA-VALERICA LASCONI – Uniunea Salvaţi România
• Poziţia nr. 2 – GEORGE-NICOLAE SIMION – Alianţa pentru Unirea Românilor
• Poziţia nr. 3 – ION-MARCEL CIOLACU – Partidul Social Democrat
• Poziţia nr. 4 – NICOLAE-IONEL CIUCĂ – Partidul Naţional Liberal
• Poziţia nr. 5 – HUNOR KELEMEN – Uniunea Democrată Maghiară din România
• Poziţia nr. 6 – MIRCEA-DAN GEOANĂ – candidat independent
• Poziţia nr. 7 – ANA BIRCHALL – candidat independent
• Poziţia nr. 8 – ALEXANDRA-BEATRICE BERTALAN-PĂCURARU – Alternativa pentru Demnitate Naţională
• Poziţia nr. 9 – SEBASTIAN-CONSTANTIN POPESCU – Partidul Noua Românie
• Poziţia nr. 10 – LUDOVIC ORBAN – Forţa Dreptei
• Poziţia nr. 11 – CĂLIN GEORGESCU – candidat independent
• Poziţia nr. 12 – CRISTIAN DIACONESCU – candidat independent
• Poziţia nr. 13 – CRISTIAN-VASILE TERHEŞ – Partidul Naţional Conservator Român
• Poziţia nr. 14 – SILVIU PREDOIU – Partidul Liga Acţiunii Naţionale.

Macheta buletinului de vot utilizat în secţiile de votare din ţară

Macheta buletinului de vot utilizat în secţiile de votare din străinătate

Macheta buletinului de vot prin corespondenţă.

Cum votezi la alegerile prezidențiale?

Secțiile de votare se deschid duminică, 24 noiembrie, la orele 7:00 și se închid la orele 21:00. Alegătorii care la ora 21:00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pot să îşi exercite dreptul de vot până cel mult la ora 23.59, conform Autorității Electorale Permanente.

În secția de votare, alegătorii prezintă actele de identitate operatorilor de calculator, care preiau şi introduc datele personale în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV).

Alegătorii primesc apoi de la membrii secției de votare buletinul de vot pentru primul tur al alegerilor prezidențiale 2024, iar în București, și buletinele de vot pentru referendumul local, precum și ștampila cu mențiunea ”VOTAT”. Alegătorii pot opta să îşi exercite dreptul de vot pentru ambele scrutine sau numai pentru un singur tip de scrutin.

Votul se face separat, în cabine închise, prin aplicarea ştampilei cu menţiunea „VOTAT” înăuntrul patrulaterului cu numele candidatului pentru care optează fiecare alegător.

Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.

După ce a votat, alegătorul are obligaţia de a introduce buletinul de vot în urnă. Ștampila pentru votare se restituie președintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secției de votare desemnați de acesta.

Cum afli secția la care poți să votezi la alegerile prezidențiale 2024

Dacă încă nu știi de ce secție de votare aparții în funcție de adresa de domiciliu, Biroul Electoral Central (BEC) a decis, în 17 octombrie, că persoanele care se află în localitatea de domiciliu trebuie să voteze în mod obligatoriu pe lista electorală permanentă.

Pentru a afla secția de votare la care sunt arondați și adresa acesteia, alegătorii pot accesa Registrul electoral la adresa www.registrulelectoral.ro.

După introducerea datelor personale, alegătorul află secția de votare la care este arondat și adresa acesteia, pentru a vota la alegerile prezidențiale 2024.

În schimb, alegătorii care se află în altă localitate sau în afara țării pot vota pe listele suplimentare.

Vot și pentru referendumul local în București

În Capitală, odată cu primul tur al alegerilor prezidențiale se votează și pentru referendumul local inițiat de primarul Nicușor Dan și aprobat de Consiliul General al Municipiului București.

Pe buletinele de vot de la referendum vor fi trei întrebări:

1. Sunteți de acord ca primarul general al municipiului București să emită autorizațiile de construire pe întreg teritoriul administrativ al orașului?
2. Sunteți de acord ca repartizarea între Primăria municipiului București și primăriile de sector a impozitelor pe venit și a taxelor și impozitelor locale colectate de la bucureșteni să fie aprobată de către Consiliul General al Municipiului București?
3. Sunteți de acord ca Primăria București să finanțeze și să implementeze un program de educație pentru sănătate și prevenire a consumului de droguri în toate școlile din București?

Alegătorii din București pot vota la referendumul local în aceleaşi secţii cu cele organizate la alegerile pentru Președintele României, în acelaşi interval de timp, cu aceleaşi ştampile cu menţiunea «VOTAT», pe buletine de vot separate.

Alegătorii pot opta să îşi exercite dreptul de vot numai pentru un singur tip de scrutin sau pentru ambele scrutine, prezenţa acestora la vot urmând a fi consemnată pe liste electorale distincte pentru cele două tipuri de scrutin. (mai multe detalii aici)

Câte secții de votare sunt la alegerile prezidențiale 2024

Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă, a anunțat că pentru primul tur al alegerilor prezidențiale sunt organizate la nivel naţional 18.968 de secţii de votare.

De asemenea, în străinătate sunt 950 de secţii de votare, la propunerea MAE. (Detalii despre toate secțiile de votare, pe roaep.ro)

”Este un record atât pentru ţara noastră, dar nicio altă ţară din lume nu organizează un număr atât de mare de secţii de votare în străinătate”, a precizat Toni Greblă.

Când și cum se votează în Diaspora la primul tur al alegerilor prezidențiale 2024

La primul tur al alegerilor prezidențiale 2024, românii din Diaspora pot vota trei zile:

• vineri, 22 noiembrie 2024 – votarea începe la ora locală 12:00 şi se încheie la ora locală 21:00;
• sâmbătă, 23 noiembrie 2024 – votarea începe la ora locală 7:00 şi se încheie la ora locală 21:00;
• duminică, 24 noiembrie 2024 – votarea începe la ora locală 7:00 şi se încheie la ora locală 21:00.

Alegătorii din Diaspora care duminică 24 noiembrie la ora 21:00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot la alegeri prezidențiale 2024 până cel mai târziu la ora 23:59.

Românii care fac dovada că au domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot vota la orice secţie organizată acolo.

Personalul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare, secţiilor consulare şi institutelor culturale din străinătate pot vota la orice secţie organizată în străinătate.

Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi operatorii de calculator din străinătate, dacă au domiciliul sau reşedinţa în străinătate, pot vota la secţia unde îşi desfăşoară activitatea.

Cetăţenii români cu domiciliul în România, dar care au adresa de reşedinţă în străinătate, îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în străinătate în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării, însoţite de un document oficial emis de statul străin privind stabilirea reşedinţei:

• cartea de identitate;
• cartea electronică de identitate;
• cartea de identitate provizorie;
• buletinul de identitate;
• paşaportul diplomatic;
• paşaportul diplomatic electronic;
• paşaportul de serviciu;
• paşaportul de serviciu electronic;
• paşaportul simplu;
• paşaportul simplu electronic;
• paşaportul simplu temporar.

Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile organizate în străinătate în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării:

• paşaportul simplu, cu menţionarea ţării de domiciliu;
• paşaportul simplu temporar, cu menţionarea ţării de domiciliu;
• paşaportul simplu electronic, cu menţionarea ţării de domiciliu.

---

CITEȘTE ȘI:

Rezultatele de la ALEGERI, în timp REAL prin serviciul dezvoltat de STS pentru prezenta.roaep.ro