Aproape 12.500 de români de peste 100 DE ANI sunt pe listele electorale la alegerile din 9 iunie. Peste 200.000 de tineri pot vota pentru prima dată

Aproximativ 19 milioane de români pot vota la alegerile locale și europarlamentare din 9 iunie. Aproape 12.500 dintre aceștia au depășit vârsta de 100 de ani, în timp ce votanții care pot merge prima dată la urne, după ce au împlinit 18 ani, sunt de aproximativ 20 de ori mai mulți.

Conform celor mai recente date ale Autorității Electorale Permanente (AEP), în Registrul electoral sunt înscriși 18.978.908 români cu drept de vot, situație actualizată la 31 mai.

Din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, 18.018.921 au domiciliul sau reședința în țară, iar 959.987 au domiciliul în străinătate și sunt posesori de pașaport CRDS.

Cei mai vârstnici și cei mai tineri alegători

Cifrele publicate de AEP arată că 12.467 de alegători au peste 100 de ani, iar dintre aceștia, aproape 60% sunt femei și 67% provin din mediul urban.

EXTERNE Donald Trump a vorbit la telefon cu copiii, în așteptarea lui Moș Crăciun: „Ce vreți să vă aducă Moșul?”

00:23

ACTUALITATE Dan Dungaciu: „Lumea lui Soroș e foarte puternică în continuare pe teritoriul Americii”

23:00

Și la nivel național, pe toate categoriile de vârstă, femeile și locuitorii din mediul urban sunt în număr mai mare decât bărbații și cei din rural. Mai exact, este vorba de 9,32 milioane de femei, față de 8,69 milioane de bărbați și 10,18 milioane de orășeni față de 7,83 milioane de locuitori de la țară.

Categoria de vârstă cu cei mai mulți votanți este reprezentantă de cei de 56 de ani, respectiv 501.371, în proporții aproape egale de gen, dar cu aproape 96.000 mai mulți din mediul urban, față de rural.

Cei mai puțini alegători au vârsta de 99 de ani – 2.944, dintre care 1.129 sunt bărbați și 1.815 femei.

Cei mai tineri alegători, cei care au împlinit  18 ani și își pot exprima prima dată dreptul la vot, sunt aproape 230.000, aproximativ 117.500 bărbați și 111.500 femei, potrivit datelor AEP.

Conform acestor date, sunt cu 12.297 de alegători mai mulți față de informarea din 30 aprilie, date fiind evoluțiile demografice și administrative din luna mai:

• 962 de persoane au fost radiate ca urmare a decesului
• 215 persoane au fost radiate ca urmare a interdicției de exercita dreptul de a alege
• 107 persoane au redobândit drepturile electorale ca urmare a expirării perioadei de radiere
• 696 de alegători au împlinit 18 ani
• 673 de alegători noi au intrat în evidențe, conform datelor importate de la Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor, plus 9.998 alegători noi, potrivit datelor importate de la Direcția Generale de Pașapoarte.

La alegerile locale și europarlamentare din 9 iunie, românii pot vota la 18.955 de secții din țară și 915 din străinătate.

Câți candidați vor să fie primari sau eurodeputați

În cursa din 2024 pentru primării, consilii locale, consilii județene, Consiliul General al Municipiului București și președinți de CJ s-au înscris 207.389 de candidați. Dintre aceștia, 11.500 candidează pentru consilii județene, respectiv CGMB, iar 11.386 candidează pentru funcțiile de primar.

„Cel mai tânăr candidat pentru alegerile locale și europarlamentare are puțin peste 23 de ani, iar cel mai în vârstă, seniorul, are 100 de ani. Avem, de asemenea, doi candidați la alegerile locale de 95 de ani, doi de 94 de ani și așa mai departe”, spunea recent președintele AEP, Toni Greblă.

Pentru alegerile europarlamentare din 2024 s-au înscris 494 de candidați, dintre care 167 sunt femei, reprezentând 33,81%, mai mult comparativ cu procentul femeilor care candidează la alegerile locale.

CITEȘTE ȘI:

ALEGERI LOCALE ȘI EUROPARLAMENTARE | În ce condiții se poate cere urna mobilă pentru votul din 9 iunie. Procedura și formularul special

STARTUL campaniei electorale pentru alegeri comasate, EUROPARLAMENTARE și LOCALE / 2 tipuri de alegeri, 5 buletine, 16 opțiuni pentru PE

O lună până la alegerile EUROPARLAMENTARE 2024. Ce, când, cum și unde votăm pentru reprezentanții din Parlamentul European