Peste 92% dintre deținuții care au drept de vot și-au exprimat intenția de a alege reprezentanții din Senat și Camera Deputaților, la scrutinul din 1 decembrie, după cum arată cele mai recente date centralizate de Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), transmise la solicitarea Gândul. Deși procentul celor care vor să voteze la parlamentare este similar cu cel de la primul tur al alegerilor prezidențiale, din 24 noiembrie, numărul celor care au dreptul de vot pentru acest scrutin este de aproape trei ori mai mic.
Persoanele private de libertate care au drept de vot pot solicita directorului unității penitenciare să voteze prin intermediul urnei speciale, iar câteva mii au anunțat deja că vor să își exercite acest drept.
Numărul total al românilor care pot vota la alegerile parlamentare 2024 este de aproximativ 19 milioane, dintre care aproape un milion au domiciliul stabilit în străinătate.
Conform celor mai recente date transmise de Administrația Națională a Penitenciarelor, valabile la data de 28 noiembrie, 24.674 de persoane sunt private de libertate, dintre care 8.474 au fost identificate cu drept de vot la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților.
Dintre deținuții cu drept de vot, 7.834 (peste 92%) și-au exprimat, în scris, intenția de a vota la alegerile parlamentare din 1 decembrie.
Diferența este masivă față de primul tur al prezidențialelor, iar o explicație oficială nu a fost primită de la ANP. La alegerile prezidențiale din 24 noiembrie, din totalul de 24.696 de persoane private de libertate, 22.647 au fost identificate cu drept de vot, iar dinte acestea, 20.512 și-au exprimat, în scris, intenția de a vota.
Oficialii ANP precizează că datele nu sunt finale, având în vedere că, în conformitate cu Decizia din 16 septembrie 2024 a Biroului Electoral Central, persoanele private de libertate pot formula în scris cererile de votare prin intermediul urnei speciale, care se depun la directorii locurilor de deținere, cel târziu în preziua votării, respectiv 30 noiembrie 2024, ora 10:00.
Situația centralizată de ANP până joi, 28 noiembrie, arată exact câte persoane au dreptul de vot și câte au cerut urna specială în fiecare unitate de detenție.
Cel mai mare număr de solicitanți este la Penitenciarul București Rahova – 791 deținuți care vor să voteze la alegerile parlamentare, urmat de penitenciarele Constanța – Poarta Albă (592) și Timișoara (452).
La capătul opus, urna specială va fi dusă pentru 3 alegători de la Centrul de Detenție Brăila – Tichilești. Există și un loc de deținere unde niciuna din cele 4 persoane cu drept de vot nu au vrut să și-l exprime, respectiv Centrul Educativ Târgu Ocna.
Răspunsul ANP la solicitarea Gândul
Persoanele care au drept de vot, dar din motive de boală, invaliditate, interdicție de a părăsi locul de muncă, încarcerare sau arest la domiciliu nu pot ajunge la o secție de votare, pot solicita urna mobilă.
Românii care în ziua alegerilor se află în străinătate nu își pot exercita dreptul de vot prin intermediul urnei speciale.
Cererea de vot prin intermediul urnei speciale se depune la cea mai apropiată secție de votare, în preziua votării, între orele 18.00-20.00. Prin excepție de la aceste prevederi, cererile de vot prin intermediul urnei speciale pot fi depuse la biroul electoral de circumscripție de la nivel județean sau la oficiul electoral de sector al municipiului București, cel mai târziu vineri, 29 noiembrie 2024, ora 17.00, fizic sau prin mijloace electronice.
Cererea de vot prin intermediul urnei speciale poate fi depusă prin intermediul oricărei persoane, trebuie să fie datată și semnată olograf de către alegătorul care solicită urna specială și cuprinde, în mod obligatoriu: numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reședința alegătorului netransportabil (conform mențiunilor din actul de identitate ori din dovada de reședință, după caz), adresa imobilului unde se solicită deplasarea echipei, seria și numărul actului de identitate, precum și numărul de telefon. Lipsa numărului de telefon nu atrage respingerea cererii.
Persoanele reținute, persoanele deținute în baza unui mandat de arestare preventivă și persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu și-au pierdut drepturile electorale votează prin intermediul urnei speciale, potrivit procedurii prevăzute de Decizia Biroului Electoral Central nr. 17/D/16.09.2024 privind exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024.
Directorul penitenciarului sau al locului de deținere asigură depunerea cererilor întocmite corespunzător, cel mai târziu la data de 30 noiembrie, ziua prevotării, ora 12:00, la biroului electoral județean sau biroul electoral al municipiului București, fizic sau prin mijloace electronice.
Persoanele aflate în arest la domiciliu își exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale, în condițiile în care depun o cerere în acest sens, cel mai târziu în preziua votării între orele 18.00-20.00, la biroul electoral al celei mai apropiate secții de votare.
Dacă solicitantul urnei mobile nu îndeplinește toate condițiile pentru a vota prin intermediul urnei speciale, acesta trebuie înștiințat de îndată, prin grija președintelui biroului electoral la care a fost depusă cererea.
Sursa foto: Shutterstock – caracter ilustrativ
CITEȘTE ȘI:
Unde votezi duminică la alegerile PARLAMENTARE. Care este PROGRAMUL secțiilor de votare din țară