Câți deținuți au solicitat URNA MOBILĂ pentru alegerile de duminică. Ce VIP-uri execută pedepse în penitenciare la locale și europarlamentare 2024

Aproape 85% dintre deținuții care execută pedepsele în penitenciarele din România au solicitat urna mobilă pentru a vota la alegerile locale și europarlamentare care sunt organizate duminică, potrivit datelor Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), transmise la solicitarea Gândul.

Legea permite cetățenilor cu drept de vot care nu sunt transportabili și se află fie în spitale, fie la domiciliu, precum și celor aflați în arest preventiv sau în detenție să solicite Biroului Electoral din localitatea de domiciliu să trimită o echipă cu urna specială.

Din datele centralizate până în 6 iunie, 20.402 persoane private de libertate și-au exprimat în scris intenția de a vota prin intermediu urnei speciale la alegerile din 9 iunie, au transmis oficialii ANP, la solicitarea Gândul.

Astfel, au solicitat să voteze la urna mobilă aproximativ 85% din cele peste 24.100 de persoane private de libertate, aflate la aceste alegeri în unitățile de detenție din țară.

„Precizăm faptul că aceste date pot suferi modificări, având în vedere dinamica persoanelor private de libertate determinate de primirea sau punerea în libertate a acestora, precum și de faptul că termenul stabilit pentru depunerea cererilor este inclusiv ziua votării, respectiv data de 9 iunie, ora 14:00”, a spus subcomisarul de poliție penitenciară Ionela Chițan, șefa Serviciului Cabinet al ANP.

Cele 20.402 cereri transmise de persoanele cu drept de vot au venit din toate cele 44 de penitenciare, penitenciare spital și centre de detenție și educative din România.

Cei mai mulți deținuți care vor să voteze la alegerile locale și europarlamentare din 9 iunie 2024 sunt la Penitenciarul București – Rahova (1.142), singura unitate cu peste 1.000 de cereri.

La Penitenciarul Rahova își execută pedeapsa doi foști aleși notorii pentru încercarea de a scăpa de pedeapsă. Este vorba de Cătălin Cherecheș, fostul primar din Baia Mare, adus din Germania pentru a-și ispăși condamnarea pentru corupție, și Cristian Rizea, fostul deputat condamnat pentru trafic de influență, spălare de bani și influențarea declarațiilor, care își găsise adăpost în Republica Moldova, unde obținuse cetățenia, retrasă ulterior.

În top 3  după numărul deținuților care vor să voteze la scrutinul de duminică sunt Penitenciarul București – Jilava (996) și Penitenciarul Giurgiu (982).

La Penitenciarul Jilava își execută pedeapsa un alt VIP, Remus Truică, fost consilier al premierului Adrian Năstase, condamnat în dosarul retrocedărilor ilegale ce vizau Ferma Regală din Băneasa și Pădurea Fundu Sacului din Snagov.

La capătul opus, cele mai puține cereri de vot la urna mobilă la alegerile locale și europarlamentare 2024 s-au depus la penitenciarele spital, respectiv Mioveni (40), Constanța – Poarta Albă (66) și București – Rahova (77).

La jumătatea clasamentului se află altă unitate unde este încarcerat un fost politician, Penitenciarul de Femei Ploiești Târgșorul Nou, unde își execută pedeapsa Elena Udrea. La centralizarea de joi, 475 de deținute din Penitenciarul Târgșor își exprimaseră intenția de a vota duminică.

DOCUMENT: ANP urna specială alegeri

Cine poate vota la urna mobilă

Persoanele care nu se pot deplasa la secțiile de vot pentru alegerile locale și europarlamentare din 9 iunie 2024 – atât cele care sunt bolnave, cât și cele aflate în penitenciare, cu condiția să nu aibă interdicție de a vota din partea instanței – au posibilitatea, conform legii, să solicite urna specială, care le va fi adusă la domiciliu, la spital sau la penitenciar. Condiția este să facă o cerere standard și să aducă dovezi că sunt netransportabili.

Legea nr. 115 din 19 mai pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali prevede categoriile de alegători și condițiile în care se poate solicita urna specială de vot.

În esență, este vorba de persoanele care nu se pot deplasa din cauză de boală sau invaliditate sau persoanele reținute, arestate preventiv ori la domiciliu sau care execută o pedeapsă privativă de liberare, în măsura în care nu și-au pierdut drepturile electorale.

Potrivit articolul 91 din legea citată, pentru alegătorii care nu se pot deplasa la sediul secției de votare din cauză de boală sau invaliditate, președintele Biroului Electoral al secției de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, însoțită de copii ale actelor din care rezultă starea de sănătate sau de invaliditate, ca o echipă formată din cel puțin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială și cu materialul necesar votării – ștampilă cu mențiunea „VOTAT” și buletine de vot – la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea.

În raza unei secții de votare se utilizează o singură urnă specială. Urna specială poate fi transportată numai de membrii Biroului Electoral al secției de votare, sub paza personalului structurilor Ministerului Afacerilor Interne.

În acestea cazuri, votarea se face numai pe baza unui extras întocmit personal de președintele Biroului Electoral, de pe lista electorală permanentă, copia listei electorale complementare sau de pe lista suplimentară existentă la secția respectivă. Extrasul se semnează de către președinte și se ștampilează, iar persoanele cuprinse în aceste extrase trebuie să fie radiate din celelalte liste existente la secție.

În acest mod pot vota numai persoanele care domiciliază în localitatea sau sectorul municipiului București în care se află secția de votare.

Codurile numerice personale ale alegătorilor care au formulat cereri pentru urna specială sunt preînregistrate în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal, urmând a fi înregistrate definitiv la întoarcerea în localul de vot a echipei desemnate pentru a merge cu urna specială.

Înainte ca echipa de membri ai Biroului Electoral al secției de votare să se deplaseze cu o urnă de vot specială la persoanele care nu pot vota la secția de votare, potrivit legii, președintele biroului electoral al secției de votare solicită operatorului să verifice dacă persoanele respective și-au mai exercitat dreptul de vot în aceeași zi.

La ora 21:00, urna specială trebuie să se afle în localul secției de vot.

Cine nu poate vota la alegerile locale și europarlamentare 2024

Persoanele lipsite de drepturile electorale prin hotărâre judecătorească definitivă nu participă la vot și nu sunt avute în vedere la stabilirea numărului total al alegătorilor, pe întreaga durată stabilită prin hotărâre.

Pentru persoanele reținute, deținute în baza unui mandat de arestare preventivă ori asupra cărora s-a dispus măsura preventivă a arestului la domiciliu sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu și-au pierdut drepturile electorale, se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 91 privind urna specială, în măsura în care se solicită această modalitate de vot.

Ce documente sunt necesare pentru votarea la urna mobilă

Procedura votării prin urnă specială a fost stabilită prin Hotărârea nr. 65 din 26 aprilie 2024 a Biroului Electoral Central

Prin același document a fost stabilit și modelul de cerere standard pentru urna specială, care trebuie să conțină numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reședința, conform mențiunilor de pe actul de identitate, adresa imobilului unde se solicită deplasarea urnei speciale, seria și numărul actului de identitate, numărul de telefon, precum și scrutinul/scrutinele la care se va exercita dreptul de vot.

Pentru persoanele bolnave, trebuie atașate documente care să ateste faptul că solicitantul urnei speciale nu poate fi transportat, dar nu este obligatorie prezentarea unei adeverințe medicale eliberate de medicul de familie.

Cererile se pot depune la Biroul Electoral al secției de votare inclusiv în ziua scrutinului.

Se recomandă ca cererile să fie depuse sâmbătă, în preziua votării, între orele 18:00 – 19:00, iar în ziua votării, până la ora 14:00, pentru ca responsabilii să poată procesa documentele și să organizeze deplasarea echipei care însoțește urna specială, votarea și returnarea a secție până la ora 22:00

În secțiile de votare din străinătate nu se utilizează urna de vot specială.

Câți români sunt așteptați la urme

Pentru a avea un ordin de mărime, la alegerile locale din 2020, 117.851 de alegători și-au exprimat dreptul de vot cu ajutorul urnei speciale, din cei 8.429.489 de alegători care s-au prezentat la urne, înscriși pe listele electorale din țară, din totalul de 18.467.808 prevăzuți în listele electorale (respectiv un grad de participare de 45,64%), conform procesului verbal privind centralizarea pe țară a voturilor și constatarea rezultatului pentru alegerea primarilor din 27 septembrie, 11 octombrie și 24 ianuarie.

Conform celor mai recente date ale Autorității Electorale Permanente (AEP), în Registrul electoral sunt înscriși 18.978.908 români cu drept de vot, situație actualizată la 31 mai.

Din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, 18.018.921 au domiciliul sau reședința în țară, iar 959.987 au domiciliul în străinătate și sunt posesori de pașaport CRDS.

Alegătorii români pot vota la 18.955 de secții din țară și 915 din străinătate.

CITEȘTE ȘI:

Start la ALEGERILE EUROPARLAMENTARE 2024. Primul stat în care se votează noii membri ai Parlamentului European

Cum pot vota românii din DIASPORA la alegerile EUROPARLAMENTARE 2024. Peste 900 de secții de votare, cele mai multe în Italia, Spania, Marea Britanie

ALEGERILE EUROPARLAMENTARE 2024. Ce, când, cum și unde votăm pentru reprezentanții din Parlamentul European