Europa Liberă: ROMÂNIA votează. Ce e în joc la scrutinul din 24 noiembrie

Alegerile prezidențiale din România atrag atenția presei internaționale, care caută să le explice cititorilor care sunt efectele pe care acest scrutin le va avea în viitor.

În acest sens, Europa Liberă (RFE/RL) a vorbit cu Oana Popescu-Zamfir, directorul Global Focus Center, un think tank din București.

„România se confruntă cu două realități importante anul viitor: amenințarea unei instabilități și unor conflicte viitoare în regiune și la nivel global, mai ales în contextul unei Case Albe conduse de Trump”, spune ea.

De asemenea, specialista mai atrage atenția că despre „riscurile agravării crizei economice, având în vedere că România se confruntă în prezent cu unul dintre cele mai mari deficite bugetare și rate ale inflației din UE, iar costul mărfurilor a continuat să crească, în timp ce cheltuielile guvernamentale au rămas ridicate”.

CONTROVERSĂ Toni Neacșu, după ce Gândul a dezvăluit că judecătoarea Raluca Moroșanu a oprit percheziția informatică a DNA în dosarul Coldea 2: „O justiție ca un reality show. Așa se întâmplă când te bagi în troacă”

18:08

FLASH NEWS Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, vrea să grațieze peste 20.000 de deținuți într-un gest de „umanism și milă”

17:51

Economia și corupția par să fie în fruntea listei preocupărilor populației, mai arată sursa citată.

„Alegătorii sunt interesați de costul vieții, de inflație și de deficitul bugetar, care sunt printre cele mai mari din UE”, a spus Popescu-Zamfir. De asemenea, cetățenilor le pasă „de predictibilitatea fiscală și de evitarea unor eventuale măsuri de austeritate foarte stricte”, adaugă aceasta.

România a fost afectată de o rată ridicată a inflației în ultimii ani. În 2022, rata era de 13,8 la sută, iar în 2023, cifra a scăzut la 10,4 la sută, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. În 2024, rata, până acum, este puțin peste 5%, în scădere, România are printre cele mai mari rate din Uniunea Europeană, arată Europa Liberă.

Corupția, fie în sfera publică, fie în cea privată, a afectat mult România. În sectorul de sănătate administrat de stat, corupția continuă să fie o problemă, în pofida progreselor din ultimii ani, mai arată sursa.

Care este miza în ceea ce privește politica externă?

În timp ce preocupările interne domină, alegătorii sunt, de asemenea, îngrijorați de politica externă, mai ales de războiul din Ucraina, țară vecină României și, implicit, de modul în care acest conflict ar putea evolua odată cu preluarea puterii în Statele Unite de către președintele ales Donald Trump. Aceasta în contextul în care actualul lider de la Washington, Joe Biden, a susținut puternic Ucraina, dar Trump a dat de înțeles că acest sprijin ar putea fi redus odată cu revenirea sa la putere.

„Amenințarea instabilității regionale și a războiului este, de asemenea, o sursă de îngrijorare. Alegătorilor le pasă de pozițiile candidaților față de Ucraina, Rusia, Trump, de amploarea orientării lor euro-atlantice”, a spus Popescu-Zamfir, care adaugă că alegătorii s-au concentrat și pe „capacitatea candidaților la Președinție de a conduce țara în cazul escaladării tensiunilor cu Rusia”.

România a devenit un aliat esențial al Ucrainei: nu numai că furnizează echipament militar și instruire, inclusiv un sistem de apărare antirachetă Patriot, dar joacă un rol-cheie în transportul cerealelor ucrainene și al altor bunuri agricole pe piețele globale. O mare parte din meritul pentru atitudinea pro-Ucraina a Bucureștiului îi revine actualului președinte, Klaus Iohannis”, notează Europa Liberă.

Pentru NATO, România este un membru extrem de important pe Flancul său estic, alianța construindu-și acolo cea mai mare bază militară. Deși lipsit de un rol executiv, președintele României are puteri de decizie semnificative, inclusiv în chestiuni de securitate națională și politică externă. Ales pentru un mandat de cinci ani, președintele poate, de asemenea, respinge candidații partidelor pentru funcția de prim-ministru, mai arată sursa citată.

Oricare ar fi rezultatul, „România este pregătită mai ales pentru continuitate politică, o strângere a curelei în termeni fiscali și economici pentru a remedia deficitul și inflația”, a spus Popescu-Zamfir.

În același timp, analistul a spus că Bucureștiul va „căuta să coopereze cu Administrația Trump, menținând, pe cât posibil, cursul în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina”.

CITEȘTE ȘI:

Președintele AEP, Toni GREBLĂ: Până la ora 7:00, au votat în străinătate 232.630 de cetăţeni

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2024. Cum se votează în mod corect/Când se anulează un buletin de vot

Sursa foto: Shutterstock