ANULAREA ALEGERILOR. Iohannis, președinte până la primăvară. Istoric: Se ajunsese într-o spirală de supoziții. Avocat: Decizia e un dat incontestabil

Decizia unanimă a judecătorilor Curții Constituționale de a anula primul tur al alegerilor prezidențiale, după validarea inițială și în contextul noilor informații furnizate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), duce la reluarea întregului proces electoral. 

Procesul electoral pentru alegerea Președintelui României va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegeri, precum și un nou program calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare, se arată în hotărârea Curții Constituționale, de vineri.

Adrian Cioroianu: „Se ajunsese într-o spirală de supoziții”

Comentând anularea alegerilor prezidențiale, istoricul Adrian Cioroianu a spus, pentru Gândul, că decizia Curții Constituționale a României (CCR) este „concluzia logică a unei povești cu foarte multe necunoscute”.

Acesta l-a indicat responsabil pe candidatul independent Călin Georgescu:

Pare a fi singura concluzie logică a unei povești cu foarte multe necunoscute, iar principalul responsabil pentru aceste semne de întrebare din turul unu este chiar domnul Călin Georgescu, care nu a spus nimic clar despre sursele sale de finanțare și despre echipa sa.

În aceste condiții, cred că anularea vine în continuarea logică a datelor furnizate de CSAT în ultimele zile, privind o imixtiune ilegală în procesul electoral, din afară sau din interior”.

Adrian Cioroianu consideră că „spirala de supoziții” îi speria pe români.

Cred că mulți dintre români răsuflă ușurați, pentru că se ajunsese într-o spirală de supoziții care îi speria pe români. Unii se temeau de amenințarea rusească, alții că le este furat votul și alții că revine fie comunismul, fie legionarismul. Așa că resetarea votului este cea mai potrivită soluție”, a spus istoricul Adrian Cioroianu, fost ministru de Externe.

Avocat Iancu Toader: ”Decizia este un «dat» incontestabil”

Avocatul Iancu Toader a spus, pentru Gândul, că hotărârea CCR reprezintă o „dovadă a exercitării rolului pe care Curtea îl are de garant și arbitru”.

El a explicat de ce articolul 146, litera f din Constituție – care prevede că CCR ”veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului” – a fost invocat la acest scrutin de judecătorii constituționali pentru a anula primul tur.

Decizia Curții Constituționale, oricât de democratică sau de nedemocratică ar părea pentru unii sau alții, de oportună sau necesară, aspecte care nu sunt relevante în economia jocului politic, reprezintă un «dat» incontestabil. Este dovada exercitării rolului pe care îl are de garant și arbitru în statul de drept și putem spune că am asistat la un exercițiu istoric de democrație instituțională.

De ce? Deoarece, contrar multor teorii privind «vidul constituțional» invocat în spațiul public, Curtea a reamintit astăzi că există articolul 146, litera f (din Constituție – n.r.), care îi conferă atribuția obligatorie de a veghea asupra procesului electoral al alegerii președintelui. Iar sintagma «a veghea» presupune exercitarea acestor atribuții în mod deplin, până la posibilitatea de anulare a procesului electoral, cu reluarea in integrum a acestuia”, a detaliat avocatul.

Conform Constituției, Curtea pronunță decizii, hotărâri sau avize, toate fiind obligatorii, conform Legii 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR. Această diferențiere operează în funcție de materia, de conflictul de constituționalitate sau de atribuția specifică a Curții, iar această separație a hotărârilor (lato senso) CCR este reglementată expres.

În cazul de față, nu avem o decizie de neconstituționalitate a legilor (legislației primare), nici a unei textuale interpretative, ci ne aflăm în fața unei hotărâri pronunțare într-o măsura expres reglementată de dispozițiile articolului 11 din Legea 47/1992, coroborându-se la nivelul de interpretare efectivă, din perspectiva preeminenței normei fundamentale, a articolului 146 litera f, aceasta însemnând că este obligatorie de la pronunțare.

Nu s-a pus în discuție un control a priori sau a posteriori a unei prevederi legale pe aspectul neconformității cu norma fundamentală, aceasta fiind o situație diferită față de cea asupra căreia s-a pronunțat Curtea astăzi în exercitarea controlului său asupra procesului electoral.

Această hotărâre este obligatorie, opozabilă de astăzi, de la data pronunțării, iar legalitatea sau orice alte critici privind o soluție pretins neconstituțională nu poate fi antamată, cât timp este în exercitarea unor atribuții expres reglementate în sarcina CCR, în Constituția României.

De aceea, se impune o analiză atentă și o observare clară a distincției hotărârilor Curții, în funcție de diferite materii față de care are competențe, de aici și natura juridică, și efectele diferite ale hotărârilor pronunțate”, a explicat avocatul Iancu Toader.

Iohannis, președinte până în martie

Conform liderului senatorilor liberali, Daniel Fenechiu, următorul ciclu electoral pentru alegerea președintelui României va fi organizat, cel mai probabil, în luna martie.

Guvernul României urmează să stabilească o nouă dată a alegerilor, care nu poate fi mai scurtă de 75 de zile, pentru că așa spune legea. Cam trei luni de zile, deci martie, cel mai probabil”, a spus Daniel Fenechiu, pentru Digi24.

La câteva ore de la anunțul Curții Constituționale, Klaus Iohannis a lămurit un aspect cheie: cine va fi președintele României, până la validarea următorului șef de stat, în condițiile în care mandatul său expiră în două săptămâni.

Eu rămân în mandat până va fi ales un nou președinte al României. Când noul președinte va depune jurământul, eu voi pleca de aici”, a precizat Iohannis, într-o declarație de la Palatul Cotroceni.

Prin urmare, desfășurătorul evenimentelor, anunțat de Iohannis, este următorul:

După validarea alegerilor parlamentare, care au avut loc între timp, urmează convocarea noului Parlament, convocarea de consultări cu partidele parlamentare și constituirea noului Guvern al României după alegerile parlamentare.

Noul Guvern al României va stabili noi date la care se vor desfășura cele două tururi ale alegerii Președintelui României. Deci, încă o dată, se convoacă noul Parlament, se alege noul Guvern, noul Guvern stabilește când vor avea loc alegerile prezidențiale în noua variantă”.

Hunor: CCR să spună cine rămâne președinte

Iohannis a anunțat că rămâne președinte, citând alineatul 2 al articolului 83 din Constituție.

Ce fac eu? În Constituția României, citim, la articolul 83, alineatul 2: «Președintele României își exercită mandatul până la depunerea jurământului de președintele nou ales»”, a spus Iohannis, vineri seară.

Alineatul 1 al aceluiași articol prevede, însă, că mandatul este de cinci ani, iar potrivit alineatului 3, mandatul președintelui se poate prelungi în caz de război, în caz de stare de urgenţă.

Preşedintele UDMR consideră că interpretarea primelor două articole referitoare la mandatul preşedintelui ar trebui făcută de Curtea Constituţională.

Curtea Constituţională trebuie să ne spună exact cum trebuie să citim, cum trebuie să interpretăm primele două articole. Dacă preşedintele nu poate să rămână – preşedintele actual -, atunci, sigur, noul preşedinte al Senatului va crea funcţia interimar pe o perioadă determinată. Dacă poate să rămână Iohannis atunci, sigur, până la alegerile prezidenţiale, poate să rămână el. Dar eu exclud a treia variantă. Aia nu se poate. Asta ar însemna că România a ieşit din lumea democratică”, a transmis liderul UDMR, pentru Agerpres.

CCR explică de ce Iohannis rămâne în funcție până când noul președinte depune jurământul

• Constituția prevede, la articolul 83, alineatul 1, că ”mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului”.
• Același articol stabilește, la alineatul 2, că ”Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales”.
• Constituția stabilește clar, în același articol, la alineatul 3, că ”mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă”.

După ce Curtea Constituțională a anunțat decizia de anulare a alegerilor prezidențiale și de reluare a întregului proces electoral, a făcut publică și motivarea hotărârii, care face referire clar și în ce situație se regăsește, în acest context, mandatul actualului președinte al României.

Practic, motivarea deciziei CCR confirmă anunțul lui Klaus Iohannis că mandatul lui va fi valabil până când viitorul președinte ales va depune jurământul. Dacă alegerile prezidențiale nu erau anulate, Klaus Iohannis și-ar fi încheiat mandatul de cinci ani în 21 decembrie 2024.

Curtea, având în vedere complexitatea și durata în timp a operațiunilor electorale necesare ulterior pronunțării prezentei hotărâri, constată aplicabilitatea art. 83 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia Președintele României în funcție «exercită mandatul până la depunerea jurământului de Președintele nou ales»”, se arată în motivarea deciziei CCR de anulare a alegerilor prezidențiale.

CCR a primit joi și vineri mai multe cereri de anulare a alegerilor pentru președintele României, organizate pe 24 noiembrie, în primul tur. Judecătorii s-au reunit în „ședințe informale”, în cele două zile.

Curtea Constituţională anunţase joi că cererile depuse privind anularea primului tur al prezidenţialelor urmează să fie examinate în cadrul procesului de validare a alegerilor.

În această etapă a procesului electoral, în conformitate cu dispoziţiile constituţionale, Curtea poate examina contestaţii formulate de către candidaţii calificaţi în turul II al alegerilor prezidenţiale”, a indicat CCR, joi seară.

CCR a validat rezultatul primul tur al alegerilor prezidențiale, prin Hotărârea nr. 31 din 2 decembrie, publicată în Monitorul Oficial a doua zi.

Decizia Curții Constituționale de anulare a primului tur al alegerilor precidențiale vine după ce, pe 28 noiembrie, CCR a decis renumărarea voturilor exprimate în primul tur al alegerilor prezidențiale.

CITEȘTE ȘI: