ALEGERI pentru PARLAMENTUL EUROPEAN. În noul mandat vor fi cu 15 eurodeputați mai mult. România rămâne tot cu 33 de europarlamentari
Alegerile europarlamentare au loc între 6 și 9 iunie, iar în noul mandat, 720 de reprezentanți din cele 27 de state ale Uniunii Europene vor ocupa scaunele în Parlamentul European. În mandatul 2019-2024, sunt cu 15 europarlamentari mai puțin.
Aproximativ 400 de milioane de europeni vor alege noii eurodeputați pentru următorii cinci ani.
Cum arată Parlamentul European la sfârșitul celei de-a noua legislaturi (2019-2024)
În Parlamentul European sunt acum 705 eurodeputați, care fac parte din șapte mari familii de partide politice și ale căror mandate sunt distribuite conform graficului de mai jos:
|
|
176 |
|
|
|
Iratxe García |
144 |
|
Stéphane Séjourné (Franța). Și-a început primul mandat de deputat european în 2019. |
102 |
|
|
Copreședinți Terry Reintke (Germania) și Philippe Lamberts (Belgia). Terry Reintke este deputată europeană din 2014 și a devenit copreședintă a grupului în 2022. Philippe Lamberts a fost ales deputat european în 2009 și este copreședinte al grupului din 2014. |
71 |
|
|
|
64 |
|
|
Ryszard Legutko (Polonia), deputat european din 2009, a devenit copreședinte al grupului în 2017 și Nicola Procaccini (Italia), eurodeputat din 2019 și copreședinte din 2023. |
64 |
|
|
Copreședinți Manon Aubry (Franța), eurodeputată din 2019 și Martin Schirdewan (Germania), eurodeputat din 2017. |
Oricine doreşte să formeze un nou grup în Parlamentul European are nevoie de susţinerea a 23 de europarlamentari din cel puţin șapte state membre. Europarlamentarii care nu au afiliere politică sunt cunoscuţi drept membri neafiliaţi.
Mandatele de europarlamentari, împărțite în funcție de țară și de partidul din care fac parte
Consiliul European a adoptat anul trecut o decizie privind componența Parlamentului European, care stabilește numărul de reprezentanți din fiecare stat membru care vor fi aleși în Parlamentul European pentru legislatura 2024-2029.
Decizia stabilește numărul de locuri în Parlamentul European la 720, având în vedere schimbările demografice din statele membre ale UE.
Locuri suplimentare au fost alocate pentru: Belgia (+1), Danemarca (+1), Irlanda (+1), Spania (+2), Franța (+2), Letonia (+1), Țările de Jos (+2), Austria (+1), Polonia (+1), Slovenia (+1), Slovacia (+1), Finlanda (+1). România va rămâne cu acelaşi număr de eurodeputaţi, 33.
Cum a evoluat prezența la vot din 1979, când deputații europeni au fost aleși direct pentru prima dată
Participarea la vot a scăzut în mod constant cu fiecare ciclu electoral din 1979 până în 2014, când a atins un minim istoric de 42,5%. Alegerile din 2019 au înregistrat însă cea mai mare creştere a prezenţei la urne, ajungând la cel mai înalt nivel din 1994, 50,6%.
Sondajele sugerează că participarea la vot va creşte din nou în acest an.
Ce sistem electoral folosesc ţările pentru a-i alege pe europarlamentari
Toate alegerile europene trebuie să fie bazate pe reprezentarea proporţională şi să folosească fie sistemul listelor, fie votul unic transferabil.
Fiecare stat membru funcţionează ca o unică circumscripţie electorală, cu excepţia Irlandei, Italiei, Poloniei şi Belgiei, ale căror teritorii sunt împărţite în mai multe circumscripţii regionale.
În Irlanda, Belgia, Ţările de Jos, Danemarca, Suedia, Finlanda, Letonia, Estonia, Lituania, Polonia, Cehia, Slovacia, Austria, Italia, Slovenia, Bulgaria, Grecia, pot fi exprimate preferinţe şi se poate vota pentru unu sau mai mulţi candidaţi, în timp ce în restul UE se poate vota doar pentru o listă de candidaţi.
Cine poate vota
Regulile de votare, vârsta alegătorilor şi cea a candidaţilor diferă de la o ţară la alta.
Belgia, Bulgaria, Grecia şi Luxemburg sunt singurele ţări unde votul este obligatoriu.
Estonia se evidenţiază drept singura ţară care permite votul online.
În Austria, Belgia, Malta şi Germania se poate vota de la vârsta de 16 ani, iar în Grecia de la 17 ani.
În celelalte 22 de ţări, vârsta minimă pentru votare este de 18 ani.
Peste 60% dintre deputații din cea de-a noua legislatură sunt pentru prima dată membri ai Parlamentului European
61% dintre eurodeputați au fost la primul mandat în Parlamentul European. Numărul femeilor a crescut la 41%, comparativ cu 36,5% la sfârșitul mandatului precedent.
Vârsta medie a deputaților europeni din mandatul 2019-2024 este 49,5 ani, în scădere de la 53 de ani în mandatul precedent.
Cel mai tânăr deputat european este din Danemarca și are 21 de ani. Acesta este cea mai tânără persoană care a lucrat vreodată ca deputat în Parlamentul European.
Cel mai în vârstă deputat european este din Italia și are 82 de ani.
CITEȘTE ȘI:
ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2024. Cum arată ordinea pe buletinele de vot