Aproximativ 19 milioane de români cu drept de vot sunt așteptați să își exprime opțiunea pentru cei peste 460 de membri ai Senatului și Camerei Deputaților din mandatul 2025-2028. Este al zecelea scrutin organizat după decembrie 1989 pentru desemnarea viitorilor parlamentari.
Românii își aleg senatorii și deputații prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale, în circumscripții electorale la nivelul celor 41 de județe, în circumscripția din București și în circumscripția pentru cetățenii cu domiciliul sau reședința în afara țării.
Pentru acest proces electoral vor fi organizate, în România, 18.968 de secții de votare, iar în străinătate, 950 de secții.
Alegătorii cu domiciliul sau reședința în străinătate votează în cadrul alegerilor parlamentare pentru senatorii și deputații circumscripției electorale pentru românii din afara țarii, Circumscripția nr. 43, reprezentată de 4 deputați și 2 senatori.
La acest scrutin vor fi aleși cei 469 de membri ai Parlamentului – care reprezintă puterea legislativă a statului -, dintre care 332 de deputați și 137 de senatori, alocați pe județe, București și diaspora, în funcție de numărul de locuitori și norma de reprezentare specifică fiecărei circumscripții electorale.
Potrivit legii, norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 73.000 de locuitori, iar pentru alegerea Senatului este de un senator la 168.000 de locuitori.
La alegerile parlamentare 2024 candidează 31 de formațiuni politice și 19 organizații ale minorităților naționale care se prezintă la alegerile parlamentare 2024 cu 6.330 de candidați.
PSD are cei mai mulţi candidaţi pentru Parlament, 639, dintre care 416 pentru Camera Deputaților și 223 pentru Senat, urmat de SOS România – 636, PNL – 630, AUR – 621, Forţa Dreptei – 619, UDMR – 596 și USR – 589. Pe ultimul loc este Partidul Phralipe al Romilor, cu un candidat, la Senat.
Cele 19 organizații ale minorităților cu câte un deputat care le va reprezenta în Parlament sunt:
Toți cetățenii români care au 18 ani împliniți, inclusiv în ziua alegerilor au dreptul să voteze, la secțiile organizate de Autoritatea Electorală Permanentă în țară și la cele deschise la propunerea Ministerului Afacerilor Externe în străinătate.
Totuși, nu au dreptul de vot debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție, şi nici persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.
La alegerile parlamentare, cetățenii din țară pot vota în secția la care sunt arondați, dacă se află în localitatea de domiciliu, sau pe listele suplimentare, dacă sunt în altă zonă din țară.
Potrivit legislației electorale, alegătorii care au reședința în străinătate trebuie să prezinte, pentru a-și exercita dreptul de vot, pe lângă un document de identitate românesc valabil, și un document eliberat de autoritățile statului de reședință, care atestă dreptul legal de ședere în străinătate pe o perioadă mai mare de 90 de zile.
În cazul în care, din motive obiective, cauzate de boală sau de invaliditate, atestate prin înscrisuri, nu se poate deplasa la sediul secției de votare organizate în țară, alegător netransportabil poate depune cerere de vot prin intermediul urnei speciale.
Conform datelor publicate de Autoritatea Electorală Permanentă:
Alegătorii cu drept de vot sunt arondați unei secții de votare, pe listele permanente, în funcție de adresa de domiciliu.
Numărul și adresa exactă a secției de votare se poate afla prin accesarea Registrului electoral, la adresa www.registrulelectoral.ro, după introducerea datelor personale (Codul Numeric Personal și numele de familie).
Potrivit legii, orice alegător poate solicita primarului unității administrativ-teritoriale unde își are domiciliul sau reședința, după caz, prin cerere scrisă, datată și semnată, cuprinzând numele, prenumele, Codul Numeric Personal și adresa de domiciliu, informații cu privire la propriile date cu caracter personal înscrise în Registrul electoral.
Cetățenii români cu drept de vot care au domiciliul sau reședința legal stabilite în străinătate au la dispoziție două variante de exercitare a dreptului de vot: prin corespondență sau în cadrul secției de votare din țara de domiciliu sau de reședință.
Cetățenii români cu domiciliul sau reședința în România care în ziua votării se află în țară își pot exercita dreptul de vot la secțiile de votare organizate în România, în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării, potrivit AEP:
Pot vota în străinătate la alegerile parlamentare cetăţenii români care au domiciliul sau reşedinţa în străinătate, au vârsta de cel puţin 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv, și nu au fost puşi sub interdicţie sau nu li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege.
Lista documentelor care atestă reședința în străinătate, stabilită prin ordin al ministrului Afacerilor Externe, poate fi consultată pe site-ul MAE.
Documentul care atestă reședința în străinătate poate fi prezentat membrilor biroului electoral al unei secții de votare din străinătate în copie sau în format electronic.
Pot vota în străinătate şi:
Secțiile de votare din străinătate sunt deschise timp de două zile:
Alegătorii din țară și din străinătate care în 1 decembrie se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care așteaptă la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra, pot să îşi exercite dreptul de vot până cel mult la ora 23:59.
CITEȘTE ȘI:
Unde votezi duminică la alegerile PARLAMENTARE. Care este PROGRAMUL secțiilor de votare din țară