#euromania. Tot ce trebuie să știi despre pașii votării de pe 26 mai

Pe 26 mai românii votează reprezentanții în Parlamentul European. România are alocat un număr de 33 de reprezentanți, care sunt aleși în sistem proporțional, pe liste închise; există o singură circumscripție. Cu alte cuvinte, fiecare partid primește mandate direct proporțional cu numărul de voturi obținute. Mandatul unui europarlamentar este de 5 ani.

De asemenea, pe 26 mai o să aibă loc și un referendum pe teme legate de justiție, convocat de președintele Klaus Iohannis.

Cele două întrebări ale referendumului care vor fi incluse pe buletinul de vot sunt:

1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”

Ambele voturi vor fi date în aceleași secții de votare, a decis Executivul.

„Prin completările legislative se asigură organizarea simultană a operațiunilor electorale și a celor pentru referendumul național. Este o completare a legislației astfel încât să putem afce cele două momente în același timp. Cu alte cuvinte, cetățenii vor vota în aceleași secții de votare, cu aceleași ștampile, în aceleași intervale de timp, pe buletine de vot separat. Alegătorii vor avea posibilitatea să își exprime dreptul de vot numai pentru un singur tip de scrutin sau pentru ambele, în funcție de opțiunile personale”, a spus purtătorul de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu.

Secțiile de votare sunt deschise între orele 7:00 și 21:00. La ora 21:00 mai pot vota doar alegătorii care se află în sala unde se votează. În străinătate se votează în 7 și 21 ora locală.

Dacă sunteți omis din lista permanentă, veți fi înscris pe o listă suplimentară. Bucureștenii trebuie să voteze la secția unde sunt arondați, ei neputând vota pe listă suplimentară în alt sector.

Care sunt pașii votării?

Votarea începe la ora 7.00 și se termină la 21.00.
Veți prezenta actul de identitate operatorului de calculator al secției de votare.
După scanarea actului de identitatea și validarea alegătorului, acesta se va deplasa înspre membrii biroului electoral. Dacă nu se încadrează în condițiile legale, președintele biroului electoral al secției de votare ia o decizie în acest sens.
Aveți opțiunea de a vota doar la europarlamentare sau la referendum. Dacă nu doriți să votați la referendum, membrii biroului electoral al secției de votare vor trage o linie în dreptul spațiului pentru semnătură pentru referendum de pe listele permanente.
După semnarea sau înscrierea și semnarea pe lista electorală suplimentară veți primi trei buletine de vot, unul pentru europarlamentare și două pentru referendum.
Înainte de a intra în cabina de vot, asigurați-vă că pe spatele buletinului de vot este aplicată ștampila de control a secției de votare. Dacă aceasta lipsește, votul va fi declarat nul!
Aplicați ștampila cu mențiunea „VOTAT” pe patrulaterul care corespunde partidului sau candidatului independent dorit, respectiv opțiunii de la referendum.
Îndoiți buletinul, astfel încât pagina goală care poartă ștampila de control a secției de votare să rămână în afară, și introduceți-l apoi în urnă corespunzătorare (vor fi folosite urne diferite pentru alegeri și referendum) astfel încât să nu se deschidă; îndoirea greșită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.
Dacă greșiți aplicarea ștampilei, puteți cere un nou buletin de vot, dacă nu a fost introdus în urnă. Primul va fi anulat.
Restituiți ștampila și primiți înapoi actul de identitate, pe care trebuie să fie aplicată ștampila cu mențiunea „VOTAT” (buletine) sau un timbru autocolant (cărțile de identitate). Se va aplica un singur autocolant, indiferent dacă votați doar la referendum sau la europarlamentare.

Alegătorii care nu se pot deplasa la secția de votare din cauză de boală sau invaliditate pot solicita urna specială (mobilă) de la secția de votare cea mai apropiată de locul în care se află în ziua alegerilor printr-o cerere scrisă însoțită de documente justificative. Cererea se face cel târziu în preziua alegerilor. În ziua alegerilor, o echipă formată din doi membri ai biroului electoral se va deplasa la locul unde se află alegătorul, cu urna specială și materialele necesare votării. Fiecare secție de votare are o singură urnă specială, care trebuie să fie la ora 21:00 înapoi la secția de votare.

Persoanele care asistă la săvârșirea unei fapte penale, trebuie să sesizeze de urgență primul echipaj de poliție, inclusiv la 112, sau să intre în prima secție de poliție sau parchet și să redacteze o plângere (dacă este vătămată de infracțiune) sau un denunț (când cunoaște despre o infracțiune). Plângerea și denunțul se fac în scris și verbal.

Infracțiunile electorale sunt specificate în Legea 286/2009 privind noul Cod Penal:

Împiedicarea exercitării drepturilor electorale
Art. 385.
(1) Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exercițiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

(2) Atacul, prin orice mijloace, asupra localului secției de votare se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

Coruperea alegătorilor
Art. 386.
(1) Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidați ori un anumit candidat se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Nu intră în categoria bunurilor prevăzute în alin. (1) bunurile cu valoare simbolică, inscripționate cu însemnele unei formațiuni politice.

Frauda la vot
Art. 387.
(1) Fapta persoanei care votează:

a) fără a avea acest drept;
b) de două sau mai multe ori;
c) prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă și interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează utilizarea unei cărți de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals.

Violarea confidențialității votului
Art. 389.
(1) Violarea prin orice mijloace a secretului votului se pedepsește cu amendă.

(2) Dacă fapta a fost comisă de un membru al biroului electoral al secției de votare, pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă și interzicerea exercitării unor drepturi.

Nerespectarea regimului urnei de vot
Art. 390.
(1) Deschiderea urnelor, înainte de ora stabilită pentru închiderea votării, se pedepsește cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă și interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Încredințarea urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului electoral al secției de votare ori transportarea acesteia de către alte persoane sau în alte condiții decât cele prevăzute de lege se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă și interzicerea exercitării unor drepturi.

Falsificarea documentelor și evidențelor electorale
Art. 391.
(1) Falsificarea prin orice mijloace a înscrisurilor de la birourile electorale se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează și înscrierea în copia de pe lista electorală permanentă a unor persoane care nu figurează în această listă.

(3) Introducerea în uz sau folosirea unui program informatic cu vicii care alterează înregistrarea ori însumarea rezultatelor obținute în secțiile de votare sau determină repartizarea mandatelor în afara prevederilor legii se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

(4) Cu aceeași pedeapsă se sancționează introducerea de date, informații sau proceduri care duc la alterarea sistemului informațional național necesar stabilirii rezultatelor alegerilor.

Sancționarea tentativei
Art. 393. Tentativa la infracțiunile prevăzute în art. 385 și art. 387-391 se pedepsește.