O luptă aprigă s-a anunțat în Consiliul General al Capitalei după alegerile din 2016, după ce Alianța PSD+UNPR a obținut 24 de mandate de consilier general din 55, fiind urmată de Uniunea Salvați Bucureștiul cu 15 mandate, PNL cu 8 mandate și PMP și ALDE – câte 4. În condițiile în care USB a câștigat puterea de a face diferența în CGMB, Nicuşor Dan a anunţat că nu face alianţe.
Între PSD+UNPR și ALDE exista, la acel moment, un protocol de colaborare, semnat în februarie 2016. Potrivit documentului, cele două formațiuni, au convenit să încheie alianțe în plan local, acolo unde vor consideră necesar pentru alegerile din iunie 2016. Protocolul mai prevedea că PSD și ALDE consideră oportun să constituie împreună majorități în consiliile locale și județene, în vederea asigurării unei guvernări locale eficiente și stabile în interesul cetățenilor.
„În ce privește votul politic din București, avem 24 de mandate, ALDE are 4 mandate, avem posibilitatea că PSD, UNPR și ALDE să facă majoritatea în Consiliul General, avem un mandat în plus față de necesar”, declara Liviu Dragnea, fostul lider al PSD, imediat după alegeri.
Nicușor Dan, lider USB la acel moment, declara imediat după alegeri că nu va face alianța cu niciun partid. „Avem niște mandate de consilieri în cele 7 primarii din București și ne vom bate acolo pentru transparență, pentru oprirea jafului din bani publici și pentru o relație corectă cu bucureștenii. Vom vota pe proiecte, da pentru proiectele bune pentru bucureșteni și nu pentru proiectele rele. Partidele politice de acum nu sunt la situația în care să facem alianța cu ele”, anunța Nicușor Dan în iunie 2016, citat de hotnews.ro.
La Braşov, PNL a câștigat 10 mandate şi PSD 8, aşadar discuțiile pentru alianţele în măsură să facă diferenţa au fost pe muchie de cuțit. PNL a bătut palma cu UDMR, pentru cele 2 mandate și „curta” Partidul Ecologist, pentru alte încă 2 mandate, care i-ar fi permis majoritate simplă, prin urmare fragilă, potrivit datelor centralizate de Digi24.
La Craiova lucrurile au fost clare. PSD a câştigat pe linie: 19 mandate, plus cele 2 ale ALDE. Liberalii au fost în minoritate de la început, cu doar 6 mandate.
La Cluj, unde PNL a obţinut 17 mandate, situația politică era, de asemenea, destul de clară. UDMR a câștigat 5 mandate, iar PSD împreună cu ALDE tot 5.
Discuţii aprinse au existat la Târgu Jiu, unde PSD (10 mandate) şi ALDE (2 mandate) păreau că nu ajung la o înțelegere. Partidul lui Călin Popescu Tăriceanu cerea un post de viceprimar, iar social-democraţii nu erau dispuși să îl cedeze. Aşa că liderii locali ai PSD s-au orientat către partidul lui Mircea Geoană (PSRO – 2 mandate). PNL a numărat 5 mandate, iar PMP încă 2.
La Timişoara, lupta pentru majoritate s-a dat pe muchie de cuțit. Şi PNL (12 mandate) şi PSD (9 mandate) au negociat cu UDMR (2 mandate) pentru a forma o majoritate simplă. ALDE a obținut doar un mandat, iar PMP două.
La Constanţa bătaia pe alianţe a fost acerbă, ca urmare a unui scor destul de strâns. Şi PSD (13 mandate) şi PNL (10 mandate) i-au curtat pe consilierii PMP (3 mandate) în speranţa că vor face majoritate.
La Iaşi, PSD a câștigat o majoritate confortabilă, iar discuţiile au vizat doar posturile de viceprimari. Aceeaşi situaţie şi la Vaslui, unde PSD s-a instalat liniștit cu majoritate în consiliul local.
O situație interesantă s-a creat la Bârlad, unde PSD şi PNL au câștigat la paritate, iar „votul critic” i-a revenit singurului independent ales. Aşa că cele două partide au decis să-i dea acestuia din urmă un post de viceprimar.
La Botoşani, PSD a format majoritatea, dar la diferenţă de un singur consilier de PNL. În schimb, la Suceava PNL şi PMP au încheiat o înţelegere şi au format o majoritate.
Proiecte care se aprobă cu majoritate simplă, potrivit Legii administrației publice locale:
a) hotărârile privind bugetul local;
b) hotărârile privind contractarea de împrumuturi, în condițiile legii;
c) hotărârile prin care se stabilesc impozite și taxe locale;
d) hotărârile privind participarea la programe de dezvoltare județeană, regională, zonală sau de cooperare transfrontalieră;
e) hotărârile privind organizarea și dezvoltarea urbanistică a localităților și amenajarea teritoriului;
f) hotărârile privind asocierea sau cooperarea cu alte autorități publice, cu persoane juridice române sau străine.
Este nevoie de două treimi pentru hotărârile privind patrimoniul, respectiv, concesiuni de terenuri, închirieri, transferarea unui teren din administrarea CGMB în administrarea aleti autorități, etc.