Prima pagină » Alegeri locale » EXCLUSIV. Ion Cristoiu, pronostic surprinzător în pragul alegerilor: Cine sunt candidații cu șanse la primăriile de sector/ Votul „pentru persoană”, diferit de votul politic

EXCLUSIV. Ion Cristoiu, pronostic surprinzător în pragul alegerilor: Cine sunt candidații cu șanse la primăriile de sector/ Votul „pentru persoană”, diferit de votul politic

EXCLUSIV. Ion Cristoiu, pronostic surprinzător în pragul alegerilor: Cine sunt candidații cu șanse la primăriile de sector/ Votul „pentru persoană”, diferit de votul politic

Publicistul Ion Cristoiu spune că, în contextul pandemiei, alegerile locale din 27 septembrie vor fi atipice față de cele din anii precedenți. Astfel, în mod tradițional, răsturnările de situație din ultima săptămână erau generate de oamenii care nu erau deciși cu cine să voteze până în ultima zi, explică Ion Cristoiu. Acum oamenii sunt hotărâți cu cine să voteze, dar nu și dacă vor ieși sau nu la vot. Jurnalistul a detaliat pentru GÂNDUL.RO mecanismele politice și socio-psihologice care se activează, de la intenția de vot și până la urne și a precizat că, în acest context, primarii în exercițiu au cele mai mari șanse să obțină un nou mandat.

Jurnalistul și analistul politic Ion Cristoiu vorbește și despre tipologia electoratului, despre ritualul local de „negociere” a reglementărilor inflexibile cu autoritatea locală și despre teama alegătorului că atunci când va avea nevoie de o concesie din partea administrației se va lovi de un zid de netrecut. „La sectoare, primarii în exercițiu au o clientelă uriașă”, spune Cristoiu.

Cristoiu: Candidații propuși de USR, poate mai puțin cei de la PNL, nu lasă impresia de persoane cu care ai putea face o șmecherie

„Spre exemplu, Daniel Tudorache, primarul de la Sectorul 1, are, față de candidata USR-PLUS, Clotilde Armand, un avantaj uriaș: oamenii îl știu ca pe cel care a rezolvat nu știu ce situație, o problemă pe domeniul public și așa mai departe. Și mai e ceva: candidații propuși de USR, poate mai puțin cei de la PNL, nu lasă impresia de persoane cu care ai putea face o șmecherie”, spune Cristoiu.

„Spre exemplu, să ne referim la cineva care vrea să adauge un etaj ilegal”, explică Cristoiu. „Acesta nu va vota un candidat care îi pare total inflexibil la acest tip de negociere”. Însă dacă a găsit anterior înțelegere la primarul în exercițiu, va spune, spre exemplu: „Tudorache e băiat bun. De Clotilde Armand nu știu dacă se poate discuta cu ea”.

Ion Cristoiu: De obicei, când sunt aceste mecanisme de activ și de rutină câștigă, de regulă, autoritatea locală în exercițiu

La București, în acest tipar de circumstanțe, în care prezența la vot se anunță a fi redusă (estimările sociologilor indică o prezență de sub 40%), nu a pierdut niciodată primarul în exercițiu, mai explică Ion Cristoiu.

Publicistul crede că cel care câștigă teren în fața electoratului, în cazul alegerilor locale, e acela care e integrat în sistemul de cutume al comunității, care a participat activ la „rezolvarea” unor situații cu care s-au confruntat oamenii care au găsit înțelegere atunci când au „apelat”. „Primarii în funcție și-au făcut de regulă o clientelă: unuia i-a rezolvat cu casa, pentru cutare a botezat un copil, pentru cutare a pus o vorbă. Și atunci oamenii se duc la vot”, spune jurnalistul.
„Pe când Armand le spune oamenilor: veniți la vot că eu o să lupt împotriva corupției. Și atunci oamenii se gândesc că în timp ce primarul luptă împotriva corupției ei o să moară de foame”, explică Ion Cristoiu.

Ultimele sondaje indică o prezență de sub 40% la alegerile din București

Ultimele sondaje indică o prezență de sub 40% la alegerile din București, cel mai probabil va fi undeva între 37 și 39%. În contextul epidemiei, cei care sunt mai dispuși să absenteze vor fi părinții din clasa de mijloc, dar și persoane din categoria de vârstă 40-55 de ani, nemulțumite de oferta politică din aceste alegeri.

Câștigători siguri, în acest moment, confom sondajelor, sunt candidații Robert Negoiță, actualul primar Sector 3, București, și Daniel Băluță, actualul primar Sector 4, București. Ambii au câștigat în urmă cu patru ani alegerile fiind propuși și susținuți de PSD.

Tot din sondaje rezultă că la sectoarele 1, 2, 5 și 6 competiția electorală este foarte strânsă, candidații alianței PNL-USR-PLUS au șanse în toate aceste circumscripții, dacă reușesc să mobilizeze alegătorii.

Votul politic și votul „pentru persoană”: Ion Cristoiu explică de ce procentele din sondajele privind opțiunile de vot pentru partide nu se vor suprapune  cu „scorurile” obținute de candidații acelorași partide la primărie

Publicistul Ion Cristoiu a comentat recent, într-un editorial publicat pe cristoiublog.ro, semnificația celor două sondaje – CURS şi AVANGARDE – amîndouă vizând votul politic la alegerile locale din 27 septembrie 2020. Conform sondajelor, distribuția intenției de vot, pe criteriu politic este următoarea:  PNL – 33%, PSD – 26%, USR–PLUS – 16%, Pro România – 7%, PMP – 5%, ALDE – 4%, UDMR – 4%, PPU-SL – 4% (sondaj CURS) și PNL – 34%, PSD – 27%, USR–PLUS – 17%, Pro Romania – 5%, UDMR -5%, PMP – 4%, PPU-SL – 4%, ALDE – 3% (AVANGARDE).

Însă votul politic va fi diferit față de votul „pentru persoană”, spune Cristoiu.

Jurnalistul explică diferența dintre votul politic și votul „pentru persoană”, respectiv votul pentru primar și pentru președinții de Consilii Județene. Vot politic, spune Ion Cristoiu, înseamnă votul dat listelor de consilieri de la diferite nivele (Consiliu Județean și Consiliu Local), iar cel pentru persoană vizează primarii şi preşedinţii de consiliu judeţean.

„La Bucureşti, votul pe nume e la primăria generală şi la primarii de sector. Votul pe listă e la consilierii de sector şi la consilierii generali. La votul pe nume, contează mai puţin partidul şi mai mult persoana. Fireşte, are importanţă, mai ales în situaţii emoţionale, şi partidul. Dar e greu de presupus că, excepţie făcînd electoratul captiv al unui partid, alegătorii să aleagă împotriva inimii cînd vine vorba de un nume. La votul pe listă contează doar partidul. Votul pentru consilii e considerat vot politic. Votul pentru primari exprimă într-o mai mică măsură opţiunea politică a momentului. Sînt şi situaţii ca în 2016, cînd votul politic a funcţionat nu numai la consiliul pe Bucureşti, dar şi la primăria pe Bucureşti. Cînd primarul e în exerciţiu, votul pe persoană capătă o importanţă covîrşitoare”, a explicat, la acel moment, Cristoiu.

Alegerile din 2020, atipice: „Emoția, ca factor de opțiune politică, a dispărut”

„Procentajele date de cele două sondaje nu sînt decisive pentru votul la primari. Am spus-o: la votul pe nume contează persoana şi nu partidul. Mai ales acum, cînd emoţia ca factor de opţiune politică a dispărut. În noiembrie 2019 sau chiar în aprilie 2020, ura faţă de PSD şi iluzia unui PNL care face un altfel de politică şi-ar fi spus cuvîntul şi la primării. Acum însă, după 10 luni de dezastru PSD-ist al Guvernării liberale, e greu de crezut că emoţia va mai funcţiona”, scria publicistul Ion Cristoiu într-un editorial publicat pe blogul său în urmă cu două săptămâni.

 

 

Gilda Popa este licențiată în Drept și a urmat un master de psihologie organizațională la Facultatea de Psihologie - Universitatea București. A intrat în presă accidental, după ce a câștigat ... vezi toate articolele