„Misterul” voturilor evaporate peste noapte! Cum au „dispărut” între 5 și 7 procente de la exit-poll-uri de duminică până la cifrele comunicate luni de BEC (EXCLUSIV)

După o campanie electorală plată, marcată de restricții și de sentimentul acut de insecuritate declanșat de pandemie, rezultatele alegerilor locale au ieșit din logica clasică a matematicii electorale, explică analiștii intervievați de GÂNDUL.RO. Așa se explică fluctuațiile abrupte ale intenției de vot în sondajele de opinie din Capitală și din marile orașe, așa se explică și discrepanțele uriașe dintre cifrele anunțate duminică seara de exit poll-ul CURS-Avangarde și cele comunicate luni seara de Biroul Electoral Central (BEC).

În acest context, „spirala tăcerii” – sentimentul de „rușine” al alegătorului pentru opțiunea sa politică diferită  de cea „în trend” sau refuzul de a vorbi despre cum a votat  – denaturează rezultatele anticipate. Așadar, unde au „dispărut” 5% dintre voturile pentru Nicușor Dan, 7% dintre voturile pentru candidata USR-PLUS la Sectorul 1, Clotilde Armand sau 4% dintre voturile pe care le-ar fi obținut candidatul USR-PLUS, Stelian Ion la Constanța?

„Noi proiectăm un eșantion de normalitate politică și de comportament politic normal, nu situații excepționale(…) Dat fiind specificitatea acestor alegeri locale cu luptele strânse și la sectoare și la București dar și la Constanța, a existat așa numita spirală a tăcerii, cum o numesc sociologii: unul din cinci alegători intervievați nu a vrut să răspundă, în timp ce alții au dat răspunsuri false(…) Eu mai numesc acest tip de fenomen socio-psihologic, într-o sintagmă ușor vulgarizată, „spirala rușinii”. Nu a tăcerii. În sensul că le e rușine să spună că, în București, un oraș cu o populație activă care aderă mai degrabă la o ideologie de dreapta, au votat cu un reprezentant al stângii”, a declarat pentru GÂNDUL.RO Marius Pieleanu, directorul institutului Avangarde, precizând că așa se poate explica diferența dintre cifrele anunțate la exit poll și rezultatele BEC .

„Oamenilor pur și simplu le-a fost rușine să recunoască faptul că au votat pentru cineva care le era mai apropiat de inimă sau de opțiunile lor politice și care nu conta de fapt în lupta principală. Este vorba despre o minciună care are ca resort, în principal, presiunea socială”, explică și sociologul Barbu Mateescu pentru GÂNDUL.RO

„Putem vorbi, în această situație, despre celebra spirală a tăcerii. Altfel spus oamenii – pentru că e trendy să votezi cu USR – nu recunosc că votează cu PSD. Și nu spun. Pur și simplu. Acest lucru nu se întâmplă doar în România, spune și politologul Cristian Pîrvulescu, decan al Facultății de Științe Politice, SNSPA,  pentru GÂNDUL.RO

Duminică seara, Nicușor Dan câștigase Capitala cu 47,8%, potrivit exit poll-ului, iar marți dimineața mai avea „doar” 42,78%

Duminică seara, după alegeri, exit poll-ul CURS-Avangarde de la ora 21.00 anunța o victorie zdrobitoare a lui Nicușor Dan la Primăria Capitalei, cu 47,8%, în fața primarului în funcție, Gabriela Firea (38,2%). Marți, după ce Biroul Electoral Central (BEC) a numărat peste 97% dintre voturi, Nicușor Dan avea 42,78%, cu 5% mai puțin, iar Gabriela Firea aproximativ același scor electoral, de 38%.

Situația estimărilor excesiv optimiste anunțate de exit-poll-uri pentru candidații dreptei s-a regăsit la toate sectoarele Capitalei

O diferență și mai mare s-a înregistrat la Sectorul 1: potrivit aceluiași exit-poll, Clotilde Armand ar fi câștigat primăria cu 48% dintre sufragii, un avantaj de 11,5% față de primarul în funcție, Daniel Tudorache (PSD), care ar fi obținut doar 36,5%. Marți dimineața, potrivit rezultatelor parțiale anunțate de BEC, Clotilde Armand avea doar 41,06%, iar Daniel Tudorache 39,72%, între cei doi fiind, în realitate, o diferență de doar 1,34% (puțin peste 1000 de voturi). Și la Sectorul 2 s-a înregistrat o diferență notabilă între rezultatul candidatului PNL-USR PLUS, Radu Mihaiu conform exit poll-ului  ( 42,5) și cel parțial anunțat de BEC marți (36,91%). La Sectorul 3, Adrian Moraru (PNL-USR PLUS) avea, potrivit exit poll-ului 32,6%, și după numărătoarea BEC 28,44%. La Sectorul 4, Simona Spătaru avea duminică seara 35,2% (exit poll) și luni seara 29,88% (rezultate parțiale BEC). La Sectorul 5, Cristian Băcanu avea 27,9% (exit poll), și după numărătoarea BEC 25,24% (rezultate parțiale de marți). La Sectorul 6, liberalul Cristian Ciucu avea duminică seara 47,8% (exit poll), iar marți 43,40% (rezultate parțiale BEC).

Cum explică sociologii modul în care au „dispărut” peste noapte voturile pentru candidații dreptei în Capitală: Oamenilor le-a fost rușine să spună că au votat cu PSD

 La Constanța, Stelian Ion, candidatul USR-PLUS era cotat, potrivit exit poll-ului, cu 28,5%, la egalitate cu liberalul Vergil Chițac, însă la numărătoarea BEC Stelian Ion a obținut doar puțin peste 24%, scorul său fiind în realitate mai apropiat de al primarului Decebal Făgădău decât de cel al candidatului PNL.  Toate aceste diferențe sunt peste marja de eroare de plus/minus 3% anunțată de CURS -Avangarde.

Cristian Pîrvulescu: Oamenii – pentru că e trendy să votezi cu USR – nu recunosc că votează cu PSD. Și nu spun

„Putem vorbi, în această situație, despre celebra spirală a tăcerii. Altfel spus oamenii – pentru că e trendy să votezi cu USR – nu recunosc că votează cu PSD. Și nu spun. Pur și simplu. Acest lucru nu se întâmplă doar în România. Sondajele de opinie, inclusiv cele de la ieșirea de la urne, au suferit erori importante și în alte state (…) unde în general votul pentru extremiști sau pentru formațiunile politice considerate mai puțin dezirabile nu se recunoștea. Nici măcar în fața cercetătorilor de la institutele sociologice. Acest lucru cu atât mai mult cu cât acești cercetători sunt tineri, deci în România au în mare măsură caracteristicile votantului USR. De ce s-ar destăinui o persoană mai în vârstă că a manifestat la vot o altă opțiune? Aici este dimensiunea psihologică despre care vorbim.”, a explicat și politologul Cristian Pîrvulescu pentru GÂNDUL.RO

Barbu Mateescu: Este posibil ca cei care au votat cu Traian Băsescu, la întrebarea operatorului, să nu fi recunoscut acest lucru. Și au declarat că au votat cu Nicușor Dan

„Diferențele pot fi date de erori în realizarea exit poll-ului au, ceea ce e posibil sau la fel de posibil, poate fi vorba despre oameni care au mințit, despre o spirală a tăcerii. Spre exemplu este posibil ca cei care au votat cu Traian Băsescu, la întrebarea operatorului să nu fi recunoscut acest lucru. Și au declarat că au votat cu Nicușor Dan”, a declarat pentru GÂNDUL.RO sociologul Barbu Mateescu.

„O posibilă explicație a motivului pentru care oamenii au mințit este faptul că, fiind conștienți că votul pentru alți candidați decât cei doi este un vot cumva risipit. În rândul celor anti-PSD era foarte clară ideea că votul pentru Băsescu este un vot care o ajută pe Firea, pentru că e un vot care nu merge la Nicușor Dan. Așadar, ceea ce fac ei nu e chiar în logica politică, e în logica lor personală, e opțiunea lor de vot dar nu este o opțiune ușor de explicat public în logica electorală într-o discuție sau într-o conversație. A fost o presiune foarte mare pentru un vot util. Spre exemplu Călin Popescu Tăriceanu sau candidatul Pro România au luat niște scoruri infime, tocmai din acest motiv”, mai spune Barbu Mateescu.

Și aici vorbim despre oameni, despre susținători ai ALDE sau Pro România care au realizat că e nevoie de vot util, e nevoie de votul pentru candidați care au șanse, mai spune sociologul. Mai sunt cei care au simțit această presiune, dar au votat altfel.

„Oamenilor pur și simplu le-a fost rușine să recunoască că au votat pentru cineva care le era mai apropiat de inimă sau de opțiunile lor și care nu contau de fapt în lupta principală. Este vorba despre o minciună care are ca resort, în principal, presiunea socială” – Barbu Mateescu.

Marius Pieleanu:  Numărul persoanelor care au refuzat să răspundă operatorilor la exit-poll a fost dublu față de alegerile prezidențiale din 2019

Marius Pieleanu, directorul Avangarde,a explicat diferența dintre cifrele exit-poll-ului și cele parțiale anunțate de BEC.

„Sunt mai multe cauze. Prima: argumentul consistent este că sociologia nu este o știință exactă. Are o zonă de relativism,. Doi: dat fiind specificitatea acestor alegeri locale, cu luptele strânse și la secttoare și la București dar și la Constanțe, a existat așa numita spirală a tăcerii, cum o numesc sociologii: unul din cinci alegători intervievați nu au vrut să răspundă. Noi neștiind și neavând argumentele necesare pentru a identifica cu cine au votat ei în condițiile în care nu ne-au spus opțiunea lor de vot. Trei: orice exit poll are ca principal criteriu ierarhia: acest exit poll, cu excepția situației de la Sectorul 1, a întrunit acest criteriu. Mai este o discuție la Sectorul 1, dar cred că va ieși Clotilde Armand. Cu această excepție, ierarhia a fost corectă La toate sectoarele, la Constanța și la Craiova”, explică Pieleanu.

„Eu numesc acest tip de fenomen socio-pshihologic, într-o sintagmă ușor vulgarizată, „spirala rușinii”. Nu a tăcerii. În sensul că le e rușine să spună că, în București, un oraș cu o populație activă care aderă mai degrabă la o ideologie de dreapta, au votat cu un reprezentant al stângii: Nu ești în trend votând astfel. Acestea sunt sigur explicații ușor subiective, dar au o logică destul de consistentă” – Marius Pieleanu.

Acest exit a fost realizat în condiții specifice și speciale, explică directorul Avangarde: pandemia, faptul că oamenii au refuzat să răspundă inclusiv din motive de distanțare socială. „Iar numărul persoanelor care au refuzat de refuz la răspuns a fost dublu față de alegerile prezidențiale din 2019”, precizează Pieleanu.

Pieleanu: Nu  putem cuantifica așa numitul „turism electoral”

„Mai este o cauză legată de identificarea cu dificultate a candidatului pe buletinele de vot – este real ceea ce vă spun – până la așa numitul „turism electoral” pe care noi nu îl putem cuantifica pentru că eșantioanele, la noi sunt stabilite pe anumite secții. Spre exemplu, dacă vin în plus două-trei mii de persoane la o secție în care institutul care face exit poll-ul nu are operatori, la num finală se vede. Pentru că noi proiectăm un eșantion de normalitate politică și de comportament politic normal, nu situații excepționale. Acestea ar fi motivele pentru care vedem aceste diferențe între cifrele exit poll-urilor și cele care rezultă în urma numărătorii efective a voturilor. Noi avem o abatere asumată de 3% (erori de orice tip, subiectivă și obiectivă). Dar și cele derivate, care sunt cele prezentate mai sus”, mai spune Pieleanu.

„La Capitală a fost o nebunie: în fiecare zi ieșea altceva. Ba era Nicușor Dan pe primul loc, ba era Gabriela Firea pe primul loc”

„Spre exemplu, în sondajele dinaintea alegerilor, nu ni s-a întâmplat niciodată să iasă că Popescu Piedone ar putea fi primarul Sectorului 5. Avea într-adevăr, o opțiune bună de vot, dar în niciun caz nu suficient de bună încât să ne gândim că ar putea ieși primar. La fel, nu ne gândeam că Făgădău ar putea pierde la Constanța, este o temă care a început să capete contur abia cu o lună înaintea alegerilor. La Craiova, toate așteptările din sondaje erau că Olguța Vasilescu va obține 55 – 60%, nicidecum că va câștiga cu o diferență de doar 3%. iar la Capitală a fost o nebunie: în fiecare zi ieșea altceva. Ba era Nicușor Dan pe primul loc, ba era Gabriela Firea pe primul loc”, mai spune Pieleanu.

Cristian Pîrvulescu: Rezultatele alegerilor locale mai reflectă și o situație determinată de prezența redusă la vot

Explicația privind diferența dintre exit poll și rezultatele anunțate de BEC (după numărătoarea a peste 90% dintre voturi) poate veni din lipsa de experiență a operatorilor, care poate duce la erori în ce privește pasul statistic, erori de eșantionare deși numărul de centre de eșantionare a fest destul de mare, practic exit poll-ul CURS-Avangarde a lucrat pe zeci de secții de votare în eșantionare, explică politologul Cristian Pîrvulescu. Și un număr mare de refuzuri de a răspunde poate duce la erori de eșantion, lucru care complică în destul de mare măsură datele, mai spune Pîrvulescu.

„Pe de altă parte putem vorbi, în această situație, despre celebra spirală a tăcerii. Altfel spus oamenii – pentru că e trendy să votezi cu USR – nu recunosc că votează cu PSD. Și nu spun. Pur și simplu. Acest lucru nu se întâmplă doar în România. Sondajele de opinie, inclusiv cele de la ieșirea de la urne, au suferit erori importante și în alte state și pot da ca exemplu SUA sau Franța, unde în general votul pentru extremiști sau pentru formațiunile politice considerate mai puțin dezirabile nu se recunoștea. Nici măcar în fața cercetătorilor de la institutele sociologice. Acest lucru cu atât mai mult cu cât acești cercetători sunt tineri, deci au în mare măsură caracteristicile votantului USR. De ce s-ar destăinui o persoană mai în vârstă că a manifestat la vot o altă opțiune? Aici este dimensiunea psihologică despre care vorbim. Iar spirala tăcerii este un fenomen socio-pshihologic identificat și documentat de acum 50 de ani. E o teorie care încearcă să explice de ce sondajele duc la erori”, a explicat Cristian Pîrvulescu pentru GÂNDUL.RO

Rezultatele finale ale alegerilor locale mai reflectă o situație determinată de prezența redusă la vot, mai spune sociologul.

Situația generată de pandemie a demobilizat electoratul vârstnic

„Aici pot da ca exemplu rezultatele obținute în urma alegerilor municipale din Franța, iunie, turul doi, unde, în câteva localități mari au câștigat ecologiștii tocmai pentru că prezența a fost de doar 40%, adică puțin mai mică decât la noi, ceea ce le-a permis minorităților mobilizate să câștige. Adică nu are nicio legătură cu dimensiunea politică reală. E un eșantion dar nu neapărat cel mai bun, pentru că este un eșantion al grupurilor mobilizate. În contextul unei prezențe mici la vot, situația permite persoanelor care se mobilizează, din diferite motive – de obicei ideologice – să își impună opțiunea de vot. La Timișoara prezența la vot a fost mică, acesta ar fi motivul pentru care sondajele de opinie nu au avu corespondent în situația de după vot. Același lucru s-a văzut și în București, și la Constanța și așa se întâmplă când prezența la vot este mică. De exemplu, în 2016, PSD a fost în această situație de a câștiga pe fondul unei prezențe mici la vot. În 2020, USR a profitat, la rândul său, de prezența mică la vot pentru că lumea era dezgustată. Peste toate acestea s-a suprapus situația generată de pandemie care a demobilizat electoratul vârstnic, care nu a vrut să-și riște viața pentru o mărire iluzorie a pensiei”, a adăugat Cristian Pîrvulescu.

Așa se explică, în opinia sociologului, scăderea prezenței la vot a electoratului de peste 60 de ani, conform datelor statistice prezentate de BEC.