ALEGERI PARLAMENTARE 2020. Cum a reușit partidul AUR să treacă pragul electoral? Marius Ghincea pentru GÂNDUL.RO: „Întotdeauna a existat un electorat naționalist în România. AUR, un partid care adoptă stilul politic populist al USR”  (EXCLUSIV)

Marius Ghincea, expert în politici publice și asistent universitar la Johns Hopkins School of Advanced International Studies, a vorbit pentru GÂNDUL.RO despre rezultatele ”surprinzătoare” ale noului partid AUR (Alianța pentru Unirea Românilor) de pe scena politică. Una dintre ipoteze, prezentate de Marius Ghincea este că electoratul partidului AUR exista în România, dar nu reușea în trecut să depășească pragul electoral. Strategia electorală a partidului a fost una asemănătoare cu cea a USR-ului, din 2016.

Un alt aspect prezentat de Marius Ghincea este că PSD a renunțat la mesajul naționalist și tradiționalist și „a creat suficient spațiu electoral”. Cât despre testul supraviețuirii în Parlament a partidului AUR, Ghincea spune că experiențele recente a două partide sunt relevante în acest sens. De asemenea, expertul în politici publice afirmă că tensiunile dintre Chișinău și București s-ar putea accentua odată cu intrarea partidului AUR în Parlament, dacă liderii partidului ar avea în centrul atentiei proiectul unionist.

Marius Ghincea a subliniat că electoratul partidului AUR, de aproximativ 500.000 de votanți exista în România, însă fragmentat și disputat de partidele politice naționaliste. La alegerile parlamentare din 2020, „AUR a fost singura alternativă  a electoratului naționalist”.

„Întotdeauna a existat un electorat naționalist în România care s-a mobilizat în funcție de diverse evenimente”

GÂNDUL.RO: Cum a reusit partidul AUR să treacă pragul electoral la alegerile parlamentare?

Marius Ghincea: Electoratul pe care l-au atras este de aproximativ 450.000 de voturi, ceea ce nu excede numărul total de votanți care aveau în preferintele electorale partidele naționaliste, în trecut. Dacă ne uităm la voturile partidului România Unită,  România Mare și Alianța Noastră România, se poate observa că au câștigat, în 2016, aproximativ 350.000 de voturi, iar AUR,  în 2020, a câștigat aproximativ 450.000 de voturi. Diferența nu este semnificativă. Întotdeauna a existat un electorat naționalist în România care s-a mobilizat în funcție de diverse evenimente, dar care, în general, nu depășește 400.000 de voturi. Ceea ce este diferit, anul acesta, este că nu există o fragmentare. Dacă în urmă cu 4 ani, trei partide politice se luptau pentru această categorie de electorat și nu depășeau pragul de 5%,  AUR a fost anul acesta singura alternativă viabilă pentru electoratul naționalist.

În 2016, au rămas în afara Senatului 13 formațiuni, printre care Partidul România Unită (207.977 de voturi), Partidul România Mare (83.568 de voturi), Partidul Ecologist Român (77.218 de voturi), Alianța Noastră România (66.774 de voturi) și Partidul Socialist Român (32.808 de voturi).

La Camera Deputaților,  Partidul România Unită (196.397), Partidul România Mare (73.264) si Alianța Noastră România (61.206) nu au trecut pragul electoral.

În 2020, AUR a obținut, potrivit rezultatelor parțiale BEC,  după centralizarea proceselor verbale din 99,03% dintre secţiile de votare. 9,09% voturi la Senat şi 8,99% la Camera Deputaţilor.

Potrivit România Europa Liberă, sociologul Ovidiu Voicu pune succesul AUR pe seama a două lucruri: participarea foarte mică la vot (cea mai mică din ultimii 30 de ani la niște alegeri interne, exceptând europarlamentarele) și „hotărârea” votanților AUR.

În ceea ce privește strategia politică a partidului AUR, cu care a trecut pragul electoral, Marius Ghincea spune că este asemănătoare cu cea a USR-ului, însă adresată altui electorat și cu alt conținut ideologic.

„Motivul pentru care AUR a reușit să treacă pragul de 5% se datorează strategiei electorale”

„Din punctul meu de vedere, motivul pentru care AUR a reușit să treacă pragul de 5%, în condițiile unei prezențe reduse la vot, se datorează strategiei electorale pe care au adoptat-o. Au copiat strategia electorală a USR, dar pentru un alt tip de electorat și cu alt conținut ideologic. Dacă în urmă cu 4 ani, USR venea cu o strategie și un stil electoral relativ populist, dar pe placul unei  părți a populației cu educație și venituri peste medie, AUR adoptă acum aceeași strategie, dar îi schimbă mesajul și se adresează altui tip de electorat. Se pare că această strategie funcționează” .

Politologului Cristian Pîrvulescu a declarat pentru Gândul.RO că viitorul Guvern va fi format în jurul PNL, alături de USR și eventual UDMR.

Cât despre strategia de campanie a partidului AUR, Cristian Pîrvulescu spune:

„Partidele politice au căzut în propria lor capcană. Nu au văzut nici pe departe potențialul AUR. Știau că există un asemenea potențial, dar nu au crezut că o formațiune care obținea 70.000 de voturi la locale va obține peste 500.000 de voturi la parlamentare. Nu au știut să analizeze tipul de campanie făcut de AUR. Partidele s-au complăcut în situația aceasta pentru a avea un electorat relativ stabil”.

Cristian Pîrvulescu, politolog

În scenariul în care AUR ar ajunge la guvernare, în următorii patru ani, ar putea să influențeze și procesul decizional european.

Impactul partidului AUR (Alianța pentru Unirea Românilor) într-un posibil scenariu

Despre cum ar putea partidul AUR să influențeze procesul decizional european, Marius Ghincea spune că partidul AUR ar putea să o facă dacă ar ajunge la guvernare și ar primi mandate de miniștri.

Marius Ghincea: La nivelul Consiliului de Miniștri, impactul ar putea fi posibil dacă partidul AUR ar ajunge la guvernare și ar primi portofolii de miniștri. Cel puțin pentru moment, nu cred că este plauzibilă o intrare la guvernare a acestui partid. Dacă, cu toate acestea, ar ajunge la guvernare cu PNL, care pare singura posibilitate, și ar primi mandate de miniștri, ar putea să influențeze procesul decizional european și ar putea vota pentru blocarea anumitor măsuri care ar fi văzute ca fiind contrare viziunii conservatoare a acestui partid.

Pe de altă parte, copreședintele AUR, George Simion, a anunțat că Alianţa pentru Unirea Românilor nu va intra în nicio coaliţie de guvernare.

Despre declarația președintelui PSD, în care nu a exclus opțiunea negocierilor pentru formarea unei majorități cu AUR, Ghincea  spune că socialiștii și democrații din PES, precum și din Parlamentul European nu ar vedea cu ochi buni o posibilă colaborare.

„La nivel european, socialiștii și democrații din PES și PE nu ar vedea cu ochi buni colaborarea între un partid de extremă dreaptă, conservator, și un partid social-democrat. Reacția va fi, probabil, negativă. Faptul că președintele PSD a ridicat această opțiune nu înseamnă mare lucru, în condițiile în care nu ar acumula suficiente mandate pentru o majoritate parlamentară.

George Simion are o istorie destul de lungă de a critica PSD și liderii politici. În anii 2000, era cunoscut pentru participarea la evenimente la care era prezent și Ion Iliescu, unde îi transmitea mesaje legate de trecerea pe lumea cealaltă. Nu cred că este posibilă o colaborare PSD-AUR și nu ar fi utilă pentru social-democrați, în condițiile în care nu ar avea suficiente mandate pentru a guverna”.

Marius Ghincea afirmă că actuala campanie electorală a PSD-ului, avându-l  ca lider de partid pe Marcel Ciolacu, s-a distanțat de mesajele naționaliste, prezente în campania lui Liviu Dragnea, axată pe familia tradițională, lăsând astfel „spațiu electoral pentru votanții electorali”  care obișnuiau să voteze cu PSD.

„O altă explicație a atragerii de votanți de către partidul AUR în acest ciclu electoral este faptul că PSD a renunțat la mesajul naționalist și tradiționalist și a creat suficient spațiu electoral”

„Cred că Marcel Ciolacu are intenția de a mai spăla din imaginea PSD. Implică o distanțare de mesajele naționaliste care au caracterizat campania electorală anterioară. Atât Ponta, cât și Dragnea, în 2016, aveau un mesaj pronunțat tradiționalist și naționalist, iar explicația apariției AUR este faptul că PSD în acest ciclu electoral a renunțat la mesajul naționalist și tradiționalist și a creat suficient spațiu electoral  pentru ca AUR să preia votanții naționaliști care altfel ar fi votat cu PSD, cum au votat în urmă cu 4 ani” .

O altă parte a electoratului care a preferat  AUR în acest ciclu electoral sunt votanții din diaspora care au votat, în 2016, cu USR.

„Partidul AUR a luat din electoratul  USR din diaspora”

„AUR a luat din electoratul USR din diaspora. AUR este pe primul loc în Italia, în Germania, și în câteva țări unde USR era, în mod tradițional – dacă putem vorbi de o tradiție – puterea dominantă. Oamenii nu au mai simțit o legătură cu mesajul politic și cu propunerile electorale pe care USRPLUS le-a oferit în acest ciclu electoral” .

În diaspora română au votat 265.490 de alegători. Cea mai mare prezenţă la vot în diaspora s-a înregistrat în Italia (48.387 de alegători), Republica Moldova (37.632), Spania (33.576), Marea Britanie (31.507), Germania (30.493), Franţa (11.695), conform platformei online a Biroului Electoral Central.

USRPLUS a obținut peste 29% din voturile diasporei, iar PNL și AUR se află la mică distanță, disputându-și poziția a doua, conform rezultatelor provizorii calculate de HotNews.ro în baza datelor de la Biroul Electoral Central, pentru 96% din secțiile de votare.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) condusă de George Simion, s-a clasat pe primul loc în Italia și pe locul al doilea în Spania, țările cu cele mai mari comunități de români din afara granițelor, potrivit rezultatelor parțiale la alegerile parlamentare 2020.

Astfel, electoratul AUR este format din votanții din diaspora, preluați de la USR, însă cu alt conținut politic, iar pe plan intern, de la electoratul naționalist care își exprima preferințele electorale, în 2016,  prin intermediul partidelor naționaliste, dar care nu au mai participat la alegerile parlamentare din 2020. O altă sursă a electoratului AUR vine și de la PSD.

„AUR, un partid care adoptă stilul politic populist al USR-ului”

„Am putea vorbi despre apariția unui partid populist care adoptă strategiile USR și mobilizează o altă parte a electoratului. AUR poate fi văzut ca un USR, dar cu un electorat conservator. Stilul politic, ca și cel promovat de USRPLUS,  este unul populist, anti-corupție, care atrage anumite părți ale electoratului nemulțumit. Conținutul este diferit. USR e de centru dreapta, progresist, cu politici economice de dreapta, pe când AUR este de extremă dreapta, din punct de vedere al valoriilor sociale, cu mixt de suveranism, cu politici economice care sunt un mixt între pro-business, dar și ajutor social”.

Marius  Ghincea spune că fracțiunile interne ale partidului AUR vor fi vizibile odată cu accesul la resursele publice. Un exemplu în acest sens, din trecut, este dizolvarea PP-DD, la un an de zile de la alegeri, iar un  altul se referă la clivajele puternice din USR, după alegerile din 2016, dar controlate.

„Rămâne de văzut dacă partidul AUR supraviețuiește în Parlament. Partidul pare destul de eterogen. Lucrurile care îi țin împreună sunt ideile și dorința de a crea o alternativă pentru propriul electorat pe scena politică. Fiind atât de eterogen, printre ei sunt și oportuniști,  oameni cu credințe extrem de puternice. Când vor ajunge în Parlament vor avea acces la resurse. Din istoria recentă, știm  că partidele noi întâmpină disensiuni interne, în astfel de cazuri se formează facțiuni interne care luptă pentru putere. Lupta, înainte de alegeri, nu era necesară.

Dacă ne uităm la PP-DD, a intrat în Parlament pe un val populist, anti-sistem, iar într-un an de zile a dispărut pentru că anumite conflicte interne dintre membri și facțiuni au fost atât de mari încât au afectat partidul.

În 2016, la mai puțin de un an de la intrarea în Parlament, USR  a avut aceeași experiență, de clivaje interne extrem de puternice, cu oameni care voiau să își impună viziunea proprie. Succesul, în cazul USR, a fost că a existat o tabără extrem de puternică care să controleze lucrurile. Dacă AUR va reuși să facă același lucru, rămâne de văzut”.

Înainte ca USR să fie înființat ca partid politic,  PP-DD   a reușit să contabilizeze în voturi nemulțumirea și dezamăgirea unei părți a electoratului față de toată clasa politică, discurs plantat încă din anul 2012 de Traian Băsescu.

Ceea ce au avut în comun PP-DD și USR, a fost că au reușit să vină din afara sistemului de partide consacrate, cu lideri, pe baza unui mesaj negativ la adresa partidelor mainstream.

Diferența între discursul populist al PP-DD, PRM și AUR constă în programul noului partid care se sprijină pe patru piloni: familia, patria, credința, libertatea. Printre temele abordate de AUR se vorbeşte şi despre prevenirea unei „catasfrofe demografice”, subliniind că, pentru a scădea rata mortalităţii infantile, avortului şi abandonului este nevoie, printre altele, şi de „instituirea unui program de educaţie sexuală în rândul adolescenţilor, dar şi de educaţie pentru sănătate dedicat femeilor însărcinate”.

Militant al Unirii României cu Republica Moldova, George Simion este și un contestatar al comunismului și insistă că Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) este un partid creștin, conservator, nu sunt extremiști, dar sunt radicali.

„Guvernul din R. Moldova va crește nivelul de tensiune în relația cu Bucureștiul”

Ghincea  spune că tensiunile dintre Chișinău și București s-ar putea accentua odată cu intrarea partidului AUR în Parlament, dacă liderii partidului ar avea în centrul atentiei proiectul unionist, în contextul în care programul AUR specifică că „România Mare în Europa nu înseamnă doar reîntregirea națională. Înseamnă participarea semnificativă la modelarea viitorului proiect european”.

„Pe partea de politică externă vor apărea probleme. S-a anunțat crearea unui partid AUR în Republica Moldova, ca o formațiune politică independentă, dar legată de AUR din România. Guvernul din R. Moldova va crește nivelul de tensiune în relația cu Bucureștiul, dar depinde cât de vocali vor fi liderii politici AUR cu privire la situația R. Moldova, care ajută, desigur, propaganda rusească”.

Boris Volosatîi, deputat al Parlamentului României, a promis că va începe să discute un acord privind înfrățirea Republicii Moldova cu România. El a mai spus că în curând va apărea în Moldova o nouă forță politică, asociată cu Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), conform listelor cărora a fost ales în parlamentul român.

Barometrul Electoral 2020 relevă că 30,4% dintre cetățenii R. Moldova își doresc unirea cu România, în timp ce 61% sunt împotrivă, iar restul nu știu sau nu răspund.

Interesant este că numărul românilor care își doresc unirea cu Moldova este mult mai mare.

Nu mai puțin de 74% dintre respondenții unui sondaj realizat în decembrie 2018 de către Biroul de Cercetări Sociale au spus că vor ca România să se unească cu Republica Moldova.

GÂNDUL.RO a propus o dezbatere pe tema etapelor pe care ar trebui să le parcurgem în direcția unui proiect al României Mari, iar istoricul Bogdan Bucur, lector universitar la Facultatea de Științe Politice din cadrul SNSPA București, ne-a dezvăluit care sunt provocările de ordin economic, politic, social și geopolitic ale unui „proiect curajos” care, până acum, nu a trecut în discursul public al politicienilor de nivelul declarațiilor emoțional- patriotice, pentru a fi ancorat într-o dezbatere pragmatică și aplicată.