Harta alegerilor parlamentare. Capitala are cele mai lungi liste de candidați, Brăila, cea mai mare concurență pe un loc. Câte femei au fost incluse pe liste

În Brăila, aproape 20 de candidați se luptă pe un loc de deputat și peste 27, pe un loc de senator. Este județul cu cea mai mare concurență la scrutinul din 6 decembrie, conform raportului Expert Forum privind candidații la alegerile parlamentate, dat publicității joi, cu o zi înainte de startul campaniei electorale. Raportul include statistici și privind creșterea numărului de persoane dornice să fie alese în viitorul Legislativ și ponderea femeilor pe listele propuse de partide sau alianțe politice.

Cea mai mare competiție la alegerile parlamentare este în județul Brăila, unde, la Camera Deputaților, 19,8 se luptă pe un loc, iar la Senat, 27,5 candidați pe un loc. La polul opus, cea mai slabă bătălie pentru un loc de deputat este la Buzău, cu 9 pe loc, iar pentru Senat, în Prahova, cu 11,8 pe loc, conform raportului lansat, joi, de Expert Forum.

Raportul a fost realizat în cadrul unui proiect finanțat de Bureau of International Narcotics and Law Enforcement Affairs (INL), implementat de Expert Forum în parteneriat cu CEELI Institute și International Foundation for Electoral Systems (IFES).

660 de candidați în plus, față de 2016

Potrivit documentului citat, numărul candidaților la alegerile pentru Parlament a crescut de la 6.476, în 2016, la 7.136. Din numărul toal, 4.659 candidează la Camera Deputaților (CDep) și 2.477 la Senat. Dintre aceștia 57 de candidați reprezintă organizații ale minorităților naționale, pentru Camera Deputaților. Ca independenți s-au înscris 42 de candidați pentru Camera Deputaților și unul pentru Senat. Pentru cele patru locuri de deputat în circumscripția străinătate candidează 47 de candidați, iar 29 se luptă pentru cele două locuri de senator.

„Deși cea mai mare parte a acestor sunt nominalizați de partide precum PSD, PNL sau PMP, numeric există o competiție vizibilă din partea unor partide care nu au avut reprezentare parlamentară în ultimul mandat, precum AUR sau PER”, se arată în raportul EFOR.

Astfel, cei mai mulți candidați provin de la PMP (641), PNL (640), Pro România (639) și PSD (631). Alianța USR-Plus, singura alianță la aceste alegeri, a înregistrat 616 candidați, iar separat USR are 390 de candidați, iar Plus 226 de candidați. Alianța pentru Uniunea Românilor (AUR), unul dintre partidele relativ noi pe scena politică românească a înregistrat 621 de candidați. Cu un candidat mai puțin a înregistrat și Partidul Ecologist Român, care în săptămânile dinaintea alegerilor a atras mai multe figuri celebre, dar controversate, din alte partide, se arată în raport.

În total, au fost depuse 1.147 de liste de candidați, la Camera Deputaților și Senat. Excluzând candidații independenți, un număr de 128 de liste propuse de partidele politice conțin un singur candidat, iar 28 includ doi candidați. Listele cele mai lungi sunt cele pentru București, unde ajung până la 37 de candidați.

Egalitatea de șanse pentru un loc în Parlament

Potrivit raportului Expert Forum, participarea femeilor rămâne redusă și la alegerile parlamentare, deși procentul crește puțin față de alegerile locale din 27 septembrie. La alegerile locale, conform calculelor EFOR, femeile au reprezentat 22,9%, iar pentru alegerile din decembrie reprezintă 29,5%. În același timp, plasarea acestora pe locuri eligibile pe listele de candidați poate fi îmbunătățită, pentru a oferi șanse egale cu adevărat.

Cel mai mare procent de femei raportat la toți candidații partidului se regăsește la PER (36,13%), România Mare (34,42%) și PPUSL (32,46%). AUR, UMDR, Plus și Partidul Verde au cam o treime femei candidați și PMP (26,37%). PSD, PNL, Pro România și USR au fiecare aproximativ un sfert din candidații de pe listă femei.

„Partidele politice care au mecanisme pentru alegerea internă a reprezentanților nu au reusit să includă un procentaj mai mare de femei decât cele care impun candidații de la centru. USR, care a aplicat un sistem de alegeri interne, are mai puține (sau procente similare) femei pe listă decât unele dintre partidele care iau decizii centralizat”; se arată în raport.

Față de procentul național de 29,5%, per asamblu scăzut, potrivit autorilor, diferențe mai semnificative ale procentului de femei care figurează pe listele de candidați se văd în unele circumscripții: în Hunedoara, procentul de femei pe liste a crescut cu 11,35%, în Mehedinți cu 9,9%, iar în Prahova și Alba cu aproximativ 8%. La cealaltă extremă se află Satu Mare, unde procentul a scăzut cu 8,17%, Bistrița Năsăud cu 7,97% Giurgiu cu 7,24%, respectiv Gorj, unde procentul a scăzut cu 5,31%.

Bărbații, predominant pe primul loc pe liste

„Raportat la numărul total al acestora, femeile candidați sunt relativ proporțional reprezentate pe locuri eligibile. Cu toate acestea, cea mai mare discrepanță se observă la poziția 1 pe listă, unde sunt reprezentați predominant bărbați”, atrag atenția autorii.

Similar cu legea pentru organizarea alegerilor locale, art. 52 (2) din Legea 208/2015 stabilește că „Listele de candidați pentru alegerea senatorilor și deputaților trebuie întocmite astfel încât să asigure reprezentarea ambelor sexe, cu excepția listelor care conțin un singur candidat”. La aceste alegeri, incidența listelor de candidați aprobate fără respectarea reglementărilor este mult mai scăzută decât în septembrie și chiar și în comparație cu parlamentarele din 2016.

„Dacă la locale am identificat mai mult de 936 de liste (aproape 5%) care nu asigurau reprezentarea ambelor sexe, la parlamentare, birourile electorale de circumscripție au fost mult mai disciplinate și numărul de liste cu probleme este mic. În 2016 au fost identificate 23 de liste de acest fel. La acest alegeri, am identificat un număr de 6 liste”, spun autorii raportului.

Este vorba de:

• Senat, Partidul Verde, județul Timiș (2 candidați)
• Senat, Partidul România mare, județul Tulcea (3 candidați)
• Senat, Partidul România Mare, Argeș (4 candidați)
• Senat, Partidul Ecologist Român, Ialomița (4 candidați)
• Senat, Partidul Pro România, Vrancea (4 candidați)
• Camera Deputaților, România Mare, Gorj (7 candidați)

Potrivit autorilor raportului, nu există sancțiuni precum nulitatea de drept a acestora, care se aplică pentru alte nereguli, scăzând semnificativ din relevanța acestei măsuri. „Teoretic, listele pot fi contestate, dar termenele sunt relativ scurte, iar datele nu sunt publicate la nivel centralizat decât după rămânerea definitivă a tuturor candidaturilor. La nivel de birou electoral județenean, practica publicării deciziilor de înregistrare este mai degrabă diferită și în unele cazuri este dificil de realizat o analiză comprehensivă într-un timp scurt. Mai mult, legislația nu stabilește nici alte reguli precum cote sau obligativitatea de a elabora liste de candidați pe sistem fermoar, adică să conțină alternativ candidați de sexe diferite”, se arată în document.

În acest sens, autorii au inclus câteva recomandări:

• Legislația ar trebui modificată pentru a include reglementări privind nulitatea listelor de candidați validate prin încălcarea reglementărilor;
• Publicarea unor seturi mai extinse de date privind candidații, în timp util;
• Introducerea unor amendamente legislative în legislația electorală sau cea privind partidele politice care să faciliteze creșterea participării femeilor la viața politică.

EFOR Candidati Parlamentare 2020 by Gandul.info on Scribd