Anul 2016 a reprezentat un adevărat duș rece pentru întreaga dreaptă românească pe eșichierul politic. În 2016 PSD a obținut o victorie categorică, respectiv 45% din sufragii (3,20 milioane de voturi) . Dreapta românească a fost extrem de neunitară, votul ei fiind dispus fragmentar: PNL 1,41 milioane de voturi (20%), iar USR 0,62 milioane de voturi (9%). Din această ”fărâmițare” a puterii politice în noul legislativ a beneficiat cel mai mult PSD, care obținând o majoritate confortabilă a putut guverna stabil, în ciuda Opoziției extrem de vocale din acea perioadă.
În anul 2020 dreapta românească a învățat lecția din 2016. Încă de acum un an, lideri ai PNL, în frunte cu președintele Klaus Iohannis, încercau să mobilizeze electoratul pentru a evita un nou 2016 dezastruos și a nu pierde posibilitatea de guverna pentru următorii patru ani.
„Să nu ne amăgim, PSD-ul nu a dispărut. PSD-ul a fost înlăturat de la putere. PSD-ul rămâne un adversar redutabil, PSD-ul rămâne un partid mare. Și pentru a scăpa România de pesedism este nevoie să îi convingeți pe români să meargă la vot. Noi nu suntem dintre aceia care vor să scape de adversari prin tot felul de metode discutabile. Eu și cu PNL-ul suntem dintre aceia care vor să facă ordine prin vot liber, democratic și pentru asta mergeți și convingeți oamenii să meargă la vot la prezidențiale, la locale, la parlamentare și abia după aceea cu o altă majoritate în Parlament vom începe adevărata reconstrucție a României. Și mă angajez în fața dumneavoastră, în fața românilor care se uită la noi, că voi aduna toate forțele democratice din România, voi aduna toți românii de bine și vom reconstrui această frumoasă țară, patria noastră România”, declara Klaus Iohannis în noiembrie 2019, la ultima întâlnire cu activul de partid, înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale.
Lupta politică dintre PNL și PSD, precum și alte partide ale Dreptei românești s-a accentuat tot mai mult cu intrarea în campania electorală. Spațiul public a fost un veritabil teren de ciocnire a diverselor sondaje de opinie care relevau adevărata miză a alegerilor. Chiar dacă avem partide mici care se luptă pentru pragul de 5%, adevărata miză a alegerilor s-a jucat între PNL și PSD, fiecare dintre aceste partide anunțând că vor câștiga alegerile.
„Partidul Național Liberal, pe toate cercetările noastre este pe primul loc la o diferență de locul 2 semnificativă. (…) Un procent mai mare decât marja de eroare, m-ați întrebat, a sondajului. Da. Răspunsul este da. Sigur că este o bătălie care se dă până în ziua votului. Sondajele de opinie nu-ți indică cu precizie care va fi scorul la vot”, a declarat Orban într-un interviu pentru Știrile PRO TV.
„Cred că o să câștigăm alegerile. Cred că Partidul Social Democrat va avea numărul cel mai mare de parlamentari din viitorul Parlament al României”, a declarat la rândul său Marcel Ciolacu, liderul social-democraților.
Campania electorală afectată de COVID-19 i-a determinat pe politicieni să fie cât mai inventivi. Chiar dacă online-ul a câștigat un binemeritat teren în favoarea campaniilor clasice( door to door, mintinguri, congrese etc) el a fost intens folosit de către toți politicienii care au dorit să se adreseze electoratului, în ciudata pandemiei care a limitat apropierea fizică și constituirea unor grupuri mai mari specifice perioadei electorale.
Dacă în 2016 politicienii s-au axat pe fotografii, în 2020 au preferat videoul. De la premierul Orban la lideri politici locali majoritatea oamenilor politici și-au făcut o serie de filmulețe pe metoda storytelling-ului care introduce publicul într-o poveste, punând un accent pronunțat pe emoție.
Dreapta românească în frunte cu liberalii dă semen că nu mai vrea să repete anul 2016, fapt dovedit prin intensa campanie și efortul susținut din mediul digital.
Cu doar câteva zile înainte de alegerile parlamentare, sondajul realizat de IMAS la comanda Europa FM în noiembrie arată cu cine ar vota românii la scrutinul de duminică, 6 decembrie. PNL înregistrează astfel 28,5% din preferințele românilor, în scădere față de 32,6% din voturi în octombrie. PNL avea 34,7 % în septembrie.
PSD se situează în cel mai recent sondaj la 23,6%, în creștere față de luna anterioară . În octombrie, Barometrul Europa FM arăta că Partidul Social Democrat era creditat cu 21,7% din opțiunile de vot.
La alegerile parlamentare din 2016 s-au prezentat la vot 39,49% dintre alegători, adică 7,21 milioane de alegători dintr-un total de 18,26 milioane de votanți înscriși pe liste. Dintre cei 7,21 milioane voturi, 346.000 au fost pe listele suplimentare, iar 55.000 au fost contabilizate cu urna mobilă. Pentru alegerile parlamentare 2020 în ţară sunt organizate 18.802 secţii de votare, din care peste 1.200 în Bucureşti. Numărul cetăţenilor cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral era în 2 decembrie de 18.191.396. În schimb, numărul total de cetăţeni români cu domiciliul în străinătate care figurează cu drept de vot la acest scrutin este 740.367.