Marcel Ciolacu, despre alegerile din Republica Moldova: „O zi ISTORICĂ”

Marcel Ciolacu, premierul României, a postat un comentariu pe pagina sa de Facebook despre alegerile prezidențiale din Republica Moldova.

Premierul speră la o apropiere a Republicii Moldova față de Uniunea Europeană.

„O zi istorică pentru Republica Moldova. Sunt convins că, la finalul ei, Republica Moldova va fi cu un pas mai aproape de Uniunea Europeană – acolo unde ne putem construi împreună viitorul”.

Ultima oară când premierul PSD s-a întâlnit cu președintele Republicii Moldova a fost pe 4 octombrie 2024. 

Cu ocazia întrevederii, premierul a subliniat cu acest prilej că ,,România crede în vocația europeană a Republicii Moldova și va continua să sprijine fără echivoc continuarea acestui drum pe care autoritățile de la Chișinău s-au angajat cu încredere și responsabilitate, reușind să facă față unor crize și provocări hibride, fără precedent, apărute pe fondul războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei”.

În februarie 2023, Maia Sandu a acuzat Moscova pentru o tentativă de lovitură de stat împotriva guvernului moldovenesc și a continuat să caute să reducă influența Rusiei asupra țării.

La data de 13 martie 2023, Parlamentul Republicii Moldova a hotărât că limba moldovenească nu există și că limba română este limba oficială a Republicii Moldova.

Din 1940, după ce a fost anexată de sovietici în urma Pactului Ribbentrop-Molotov,  teritoriul Regatului României din 1918 care cuprinde Basarabia a fost organizat ca Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, parte a Uniunii Sovietice. Primele proteste anticomuniste majore s-au desfășurat în 1989, simultan cu Revoluția din Republica Socialistă România.  Pe 2 noiembrie 1990 însă, un grup de activiști separatiști pro-sovietici din Transnistria au proclamat Republica Sovietică Socialistă Nistreană Moldovenească cu capitala la Tiraspol.

În primăvara 1990, primele alegeri democratice pentru parlamentul local au fost desfășurate, Mircea Snegur fiind ales ca președinte al Sovietului Suprem al RSS Moldovenești. Din 3 septembrie 1990 până pe 15 ianuarie 1997, el a fost președintele Republicii Moldova.  Acțiunile mișcării naționaliste din Republica Moldova a  dus la adoptarea limbii moldovenești ca limbă oficială la 31 august 1991 și întoarcerea la alfabetul latin pre-sovietic. Pe 5 aprilie 1991, președintele României Ion Iliescu și liderul sovietic Mihail Gorbaciov au semnat un tratat prin care se recunoștea frontiera sovieto-română, deși Parlamentul României a refuzat să-l ratifice.  Tratatul a fost în cele din urmă ratificat în 2003.

Pe 23 mai 1991, numele țării a fost schimbat în Republica Moldova și și-a proclamat independența pe 27 august 1991.   Aceasta s-a alăturat Comunității Statelor Independente, fiindu-i recunoscută independența de către Moscova pe 25 decembrie 1991.  După prăbușirea Uniunii Sovietice din decembrie 1991, s-a manifestat dorința de unire cu România, dar războiul din Transnistria a izbucnit în 1992, separatiștii fiind susținuți de armata rusă, în timp ce România a intervenit pentru menținerea unității statale a Republicii Moldova.

În urma armistițiului încheiat pe 21 iulie 1992, Transnistria a devenit de facto un stat independent sub protecția Moscovei, dar recunoscut internațional ca parte a Republicii Moldova. Din 1994, a devenit membru al Parteneriatului pentru pace, un program NATO, și în 1995, membru al Consiliului Europei.

Maia Sandu Sandu a fost ales Președinte al Republicii Moldova într-o victorie zdrobitoare în timpul alegerilor prezidențiale din 2020 împotriva președintelui pro-rus, Igor Dodon. Ca prima femeie președinte a Moldovei, ea a fost și  este susținător puternic al aderării Moldovei la Uniunea Europeană. S-a opus invaziei Ucrainei de către Rusia și a susținut pașii ulterioare pentru reducerea dependenței economice a Moldovei de Rusia.

Citește și: Marcel Ciolacu: „PSD salută mesajul puternic pro-european transmis de Republica Moldova în Rezoluția Adunării „Moldova Europeană”