HARRIS VS. TRUMP. Ce înseamnă alegerile de marți pentru imigranții din Statele Unite? Propunerile candidaților, diametral opuse

Rezultatele alegerilor prezidențiale din Statele Unite vor influența în mod substanțial evoluția lumii în următorii patru ani, iar întreaga omenire este cu ochii pe scrutinul din 5 noiembrie.

Fie că este vorba despre efecte economice, geopolitice, sociale etc., aceste alegeri sunt extrem de importante la nivel mondial, iar rezultatul lor va avea impact asupra a sute de milioane, dacă nu chiar miliarde de persoane.

Migrația, un subiect care a ocupat un loc important în dezbaterile politice din ultimii ani, nu doar în Statele Unite, ci și în țări precum Germania, Franța, Marea Britanie, Italia sau Spania, este, așa cum era de așteptat, un punct asupra căruia candidații pentru funcția de președinte al SUA, Kamala Harris (Partidul Democrat) și Donald Trump (Partidul Republican) au opinii total diferite. Numărul mare de migranți, în principal solicitanți de azil, din ultimii ani, a dus la tensiuni sociale importante, iar politicienii au exploatat cât au putut acest subiect, în contextul în care societatea americană este polarizată față de această temă.

Ce părere au candidații despre migrație în general

Kamala Harris a criticat multe dintre politicile din domeniul migrației adoptate de Administrația Trump. Cu toate acestea, ea a susținut deciziile președintelui Biden de a reintroduce unele dintre ele, cum ar fi restricțiile pentru solicitanții de azil, deoarece trecerile ilegale ale frontierei au atins niveluri record. Ea a încercat să abordeze cauzele fundamentale ale migrației prin asigurarea de finanțare privată pentru proiecte de dezvoltare în America Latină, notează The New York Times.

Donald Trump a adoptat politici anti-imigrație destul de dure în perioada în care a fost președinte. Unele dintre aceste măsuri au dus la adevărate drame, cum ar fi separarea copiilor migranților de părinții lor. Dacă va fi ales din nou, el promite că milioane de migranți fără forme legale vor fi trimiși în centre de detenție, urmând să fie deportați în masă.

Cum vede Kamala Harris migrația ilegală și ce propune

Harris a adoptat recent o atitudine relativ dură cu privire la imigrație, ea susținând o propunere înaintată de ambele partide care prevedea angajarea a mii de noi agenți pentru supravegherea frontierei cu Mexicul, dar și închiderea graniței în cazul în care trecerile ilegale depășeau 5.000 de persoane pe săptămână.  Propunerea a picat în Congres, dar Harris s-a angajat să facă eforturi pentru ca documentul să fie, totuși, adoptat, dacă va câștiga alegerile. De asemenea, ea s-a declarat o susținătoare a politicii lui Biden care prevede că persoanele care au trecut ilegal frontiera nu pot solicita azil.

Ea a abordat problema diferit în timpul campaniei din 2019, când a susținut că intrarea în Statele Unite fără permisiune nu ar trebui să fie o infracțiune și a cerut revizuirea rolului Agenției de Control al Imigrației și Vămilor (ICE). De altfel, dezincriminarea trecerii frontierei în acest fel a fost o poziție populară în rândul candidaților la alegerile primare ale Partidului Democrat din acel an.

Tonul ei s-a schimbat după ce a devenit vicepreședinte.

 „Avem legi care trebuie respectate și aplicate, legi care se referă la oamenii care ne trec granița în mod ilegal. Și ar trebui să existe consecințe”, spunea ea pentru CNN.

De asemenea, Harris susține DACA, un program din perioada lui Barack Obama, care prevede că persoanele care au fost aduse ilegal în Statele Unite când erau copii nu pot să fie deportate. În contextul în care o instanță a decis că programul ar putea încălca legislația federală, Harris a făcut apel la Congres, în iunie, să adopte o nouă lege, care să îi protejeze în mod permanent pe beneficiarii acestui program, cunoscuți în general ca Dreamers.

În 2019, ea a cerut ca Administrația să ofere protecție similară și pentru alte grupuri, inclusiv imigranții fără acte ai căror copii sunt cetățeni americani sau au rezidență în Statele Unite, dar echipa sa de campanie nu a spus până acum dacă Harris mai susține sau nu astfel de inițiative.

Unul dintre scopurile ei ca vicepreședinte a fost abordarea cauzelor fundamentale ale migrației din America Latină spre Statele Unite, cum ar fi sărăcia și violența. Harris a încercat să facă acest lucru în principal printr-un program numit „Parteneriatul pentru America Centrală”, prin care au fost alocate cinci miliarde de dolari pentru sprijinirea comunităților din America Centrală, prin investiții ale mediului privat în aceste țări. Programul își propune să îmbunătățească situația din statele de origine ale imigranților, astfel încât aceștia să nu mai simtă nevoia de a migra. Programul a vizat în principal El Salvador, Guatemala și Honduras. Numărul de persoane din aceste țări care au intrat ilegal în SUA a scăzut puternic, notează sursa citată.

Donald Trump promite cea mai amplă operațiune de deportare din istoria Statelor Unite

Donald Trump plănuiește o operațiune de deportare pe care a numit-o „cea mai mare din istoria Americii”.

El a promis, în timpul campaniei, că migranții fără acte vor fi reținuți, plasați în centre de detenție, iar ulterior deportați. O problemă legală a acestui plan este aceea că migranții nu ar avea parte de un proces echitabil, spun opozanții lui Trump.

Cel mai ciudat este că Trump a promis să se folosească de prevederile unei legi din… 1798, numită Alien Enemies Act, pentru a deporta migranți fără a le asigura un proces echitabil. Acea lege permite reținerea rapidă și deportarea persoanelor care sunt în conflict cu Statele Unite sau care s-au angajat în activități ostile și a fost invocată de legiuitori ultima dată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, pentru trimiterea în centre de detenție a americanilor de origine japoneză.

Migranții care „mănâncă pisici și câini”

Republicanul a dat de înțeles în septembrie că va începe prin a viza anumite orașe cu un număr mare de migranți fără documente, inclusiv Springfield, Ohio (unde majoritatea migranților se află în țară în mod legal)  și Aurora, Colorado.

În total, Trump a spus, într-un interviu acordat revistei Time, în aprilie, că își propune să deporteze între 15 și 20 de milioane de oameni. În același interviu, el a spus că ar putea desfășura Armata împotriva migranților, atât de-a lungul graniței, cât și în statele care nu se află la frontieră.  În octombrie, el a spus că va angaja 10.000 de noi agenți de frontieră, mărind efectivele cu peste 50%.

El dorește, de asemenea, să revoce cetățenia prin naștere (cetățenia jus soli, n. red.) pentru copiii născuți în Statele Unite din părinți care au imigrat ilegal.

De-a lungul timpului, Donald Trump și-a exprimat în repetate rânduri opoziția față de migranți. El a propus, spre exemplu, contruirea unui zid la granița cu Mexicul, dar a și folosit o retorică agresivă la adresa imigranților, utilizând apelative jignitoare.

În septembrie, în timpul dezbaterii electorale organizate de ABC, Trump a declarat, fără dovezi, că imigranții din Haiti mănâncă animale domestice în Springfield, Ohio, ceea ce a provocat un val de reacții la nivel național.

Cu toate acestea, oficialii din Springfield au declarat pentru presă că nu au existat „informații credibile” cum că acest lucru s-a întâmplat cu adevărat.

Ce spun candidații despre solicitanții de azil

Și în ceea ce îi privește pe solicitanții de azil, cei doi au păreri diferite. Harris a susținut un ordin emis în iunie de Joe Biden, ordin prin care granița cu Mexicul urma să fie închisă inclusiv pentru solicitanții de azil atunci când media săptămânală a migrației ilegale atinge 2.500 de persoane pe zi. Aceasta a fost considerată cea mai restrictivă politică migratorie adoptată de orice președinte democrat din epoca modernă și a fost descrisă ca fiind similară cu un proiect al lui Trump din 2018 care a fost, însă, blocat de un judecător federal. De altfel, și propunerea lui Biden a fost contestată în instanță.

Administrația Trump i-a forțat pe solicitanții de azil să rămână în Mexic în așteptarea audierilor, ceea ce a dus la apariția unor tabere de refugiați de-a lungul graniței. Organizațiile pentru drepturile omului au criticat aceste tabere pentru condițiile mizerabile de trai. În campania din 2024, Trump a promis că va restabili aceste politici dacă va fi reales.

În 2018, el a suspendat dreptul de azil pentru persoanele care au intrat ilegal în țară, o politică blocată de un judecător federal.

Administrația sa a folosit pandemia de COVID-19 pentru a stabili baze legale pentru a le interzice solicitanților de azil intrarea în Statele Unite. La acea vreme, Administrația sa s-a folosit de Title 42, o lege care prevede că o persoană poate fi expulzată dacă vine dintr-o țară în care există un număr mare de cazuri de boli contagioase. Folosindu-se de această lege, Administrația Trump a putut să expulzeze rapid persoanele care au trecut granița în perioada pandemiei. El vrea să reintroducă această prevedere dacă va fi ales din nou, spunând că migranții sunt purtători de boli precum tuberculoza.

În concluzie, la începutul mandatului său de vicepreședinte, Harris a fost nevoită să abordeze cauzele fundamentale ale crizei migratorii de la granița de sud și a contribuit la strângerea a miliarde de dolari din bani privați pentru a face investiții regionale menite să stopeze fluxul de migranți.

Un număr record de persoane au traversat granița dinspre Mexic la sfârșitul anului 2023, dar cifrele au scăzut de atunci până la cel mai redus nivel din ultimii patru ani. La rândul său, Trump a promis că va „sigila” granița cu Mexicul, prin finalizarea construirii unui zid și înăsprirea legilor. El a promis, de asemenea, cea mai mare deportare în masă a migranților fără acte din istoria SUA. Experții spun, însă, că proiectele sale în acest sens vor fi cu siguranță contestate în instanță, notează BBC.

CITEȘTE ȘI:

Donald Trump și Kamala Harris încearcă să câștige voturile comunității latino. Jennifer LOPEZ, printre susținătorii candidatei Partidului Democrat

VIDEO | Donald Trump a apărut la un eveniment de campanie îmbrăcat în gunoier. Aluzia la declarațiile lui Joe Biden

Sursa foto: Profimedia