Ce părere are președintele Asociației Constructorilor de Automobile din România despre programul „Prima mașină”

„Programul Prima mașină s-a născut mort, practic. Cum să se ducă un cumpărător să își ia o mașină prin acest program în aceleași condiții pe care le are la un credit normal? Am cerut BNR să umble la dobânzi, la perioada de rambursare. Clientul trebuie să facă și o cursă de obstacole birocratică. Acest program, care viza vânzarea a 16.000 de mașini, a reușit perfomanța să vândă vreo 120. Am lansat programul Rabla, prin care vindem 25.000 de mașini, dar pe de altă parte vin 350.000 de mașini second hand, deci cum reîmprospătăm parcul auto național?”, a declarat Stroe, la un forum pe tema investițiilor.

El spune că la 7,7 mașini second hand înmatriculate s-a vândut doar una nouă și în acest an doar 112 mașini electrice.

„Avem o piață auto foarte slabă la automobile noi. Eu refuz să cred că această situație va continua la infinit. Este total anormal ca cei doi producători auto naționali, Renault și Ford, să vândă doar 6% din totalul producției. Dacă n-am avea activități de export în aceste uzine, ar trebui să se lucreze doar două săptămâni într-un an. Avem condiții favorabile de creștere și în România”, afirmă Stroe.

Potrivit acestuia, avantajul costului muncii redus va rămâne, însă va înregistra o scădere.

„Ne trebuie infrastructură rutieră și un alt fel de promovare a produselor bazate pe noi tehnologii și pe valoare adăugată. România asigură condiții favorabile de dezvoltare a sectorului de automobile și, în special, de cel al componentelor auto. S-au aprobat niște măsuri fiscale favorabile mediului de afaceri. România are un nivel de calificare bun spre foarte bun. Avem 14 universități tehnice furnizoare de specialiști. S-a elaborat o legea a proprietății industriale favorabilă atât angajatorului, cât și angajatului”, a precizat Stroe.

Acesta s-a arătat totodată îngrijorat de intenția de modificare a Codului Muncii.

„Această intenție, care a fost trecut tacit prin Senatul României, mă îngrijorează în mod deosebit și aș enumera patru riscuri majore. Reintroducerea Contractului Colectiv de Muncă la nivel național este inutilă și îmi asum ceea ce spun. Apoi creșterea excesivă de la 75 la 175 asupra costurilor cu orele suplimentare. Obiective de perfomanță individuale stabilite prin negociere colectivă, adică dacă ai un angajat valoros care chiar vrea să facă ceva și merită să fie plătit nu poți face asta pentru că totul trebuie să fie în obiectivul colectiv. De asemenea, diminuarea perioadei de angajare prin concurs. Concurența asigură progresul. Noi ce facem, punem o barieră progresului?”, s-a întrebat președintele ACAROM.

În opinia sa, aceste prevederi reprezintă o „barieră teribilă” în asigurarea progresului în domeniu. El a mai spus că în România costul muncii este 7,7 euro/salariat, iar în Germania este de 54 de euro.