DETALIUL LEGAL care îi scapă pe șoferi de AMENZILE pentru rovinietă

Problemele șoferilor cu amenzile primite de la Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale (CNADNR) pentru lipsa rovinietei și executările silite pentru neplata acesteia au ajuns pe masa Curții Supreme, la sesizarea Avocatului Poporului.

Instanța a decis, la sfârșitul lui februarie, că documentele transmise de CNADNR sunt lovite de nulitate absolută, pentru că semnătura electronică nu este legală. Conform deciziei ÎCCJ, singurele procese-verbale de amendă, care pot fi acceptate, sunt cele care au semnătura olografă a agentului care a constatat lipsa rovinietei.

În consecință, cei care au primit în cutia poștală o amendă trebuie să meargă în instanță și să solicite anularea ei, în baza deciziei comunicate de Înalta Curte de Casație și Justiție, dacă semnătura olografă nu apare pe document.

„Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 6 (dosar nr. 14/2014) din 16 februarie 2015, a admis recursul în interesul legii formulat de către Avocatul Poporului în data de 27 noiembrie 2014, prin care a fost sesizată problema de drept referitoare la interpretarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și a Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, din punct de vedere al semnăturii agentului constatator necesară legalității procesului-verbal de contravenție, pentru contravențiile sancționate de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, modificată și completată. În esență, Avocatul Poporului a apreciat că semnătura electronică a agentului constatator, în speță Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A., este de natură să atragă nulitatea procesului verbal de contravenție încheiat pentru constatarea contravențiilor la Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, modificată și completată”, se arată într-un comunicat al Avocatului Poporului. Potrivit sursei citate, opinia coincide cu cea a Parchetului General, în ciuda faptului că majoritatea Curților de Apel din România au dat câștig de cauză CNADNR în procesele intentate de conducătorii auto.

Ghid practic pentru a-ți salva banii

Pâna la momentul în care Parlamentul sau Executivul vor modifica legislația în sensul deciziei pronunțate de ÎCCJ, anularea amenzilor, penalităților și a executărilor silite, după caz, va trebui solicitată în instanță. Dincolo de semnătura olografă, problemele șoferilor sunt și în cazul în care, mulți dintre ei, s-au trezit executați silit, fără a primi vreo înștiințare că au de plătit vreo amendă.

Gândul a relatat anul trecut cum doi șoferi din București au aflat că CNADNR le-a dat amenzi pentru că au circulat fără rovinietă în afara orașelor,  cu peste 3 ani în urmă. Problema este că șoferii s-au trezit direct amenințați cu executarea silită, ale cărei costuri sunt duble față de amenda pentru lipsa rovinietei, în condițiile în care șoferii respectivi susțin că nu au fost înștiințați niciodată că au fost surprinși cu camera video și sancționați de CNADNR, așa cum cere legea. Astfel, în plus față de amenda de 365 de lei (compusă din amenda contravențională de 250 de lei și costul unei roviniete pe un an, de 28 de euro), șoferii respectivi mai trebuie să plătească și cheltuielile cu executarea silită, de încă 370 de lei. În total, 735 de lei. Gândul a intrat în posesia unor documente care arată că doi șoferi, unul de la o firmă, altul persoană fizică, au primit adrese prin care li se aduce la cunoștință că un birou de executori judecătorești va demara executarea silită împotriva lor, pentru amenzi neachitate la CNADNR, din urmă cu 3 ani. Marea problemă care reiese din aceste documente este însă un așa-zis „martor de serviciu”, fără semnătura căruia executarea silită nu ar fi putut începe. Pentru a-și justifica demersurile juridice de recuperare a acestor amenzi, CNADNR a emis niște procese verbale prin care susține că a încercat să aducă la cunoștința șoferilor respectivi că au fost amendați, însă nu i-a găsit la domiciliu.

„Cazurile persoanelor amendate de CNADNR pentru circulația pe drumurile publice fără rovinietă sunt frecvente în practică. Din păcate, multe persoane aflate în această situație nu au primit procesele verbale de contravenție și ajung în situația să afle de aceste amenzi abia în momentul în care executorul judecatoresc îi somează să achite amenda și le transmit împreună cu somația și procesul verbal de contravenție întocmit de CNADNR.

Bineînțeles că în acest moment deja a început executarea silită astfel că orice opțiune aflată la dispoziția persoanelor amendate poate avea efect abia pe termen lung.

Pe scurt, CNADNR este obligat să comunice procesul verbal de contravenție în cel mult 2 luni de la data la care a aplicat sancțiunea. De exemplu, dacă contravenția s-a săvârșit în data de 03.01.2015 și procesul verbal de contravenție s-a întocmit în aceeași dată, atunci acesta trebuie să fie comunicat de CNADNR prin poștă persoanei amendate până cel târziu la data de 03.03.2015. Dacă CNADNR nu comunică procesul verbal în aceste două luni, atunci dreptul său de a executa silit persoana amendată se prescrie (adică nu mai poate obține silit contravaloarea amenzii). Calea legală de a valorifica această apărare este plângerea contravențională.

Însă, termenul legal în care se poate formula plângerea contravențională este de 15 zile începe să curgă de la data la care procesul verbal este comunicat contravenientului. Dacă însă procesul verbal de contravenție nu este contestat în termenul legal el devine titlu executoriu, ceea ce înseamnă că persoana amendată poate fi executată silit fără a mai fi nevoie de un litigiu în instanță pentru obligarea sa la plată.

În ipoteza noastră, CNADNR nu comunică procesul verbal astfel că persoana amendată nu știe că a fost sancționată și în consecință nu formulează plângerea contravențională. Într-o atare situație, considerăm că termenul de 15 zile de a ataca procesul verbal de contravenție nu a început să curgă decât de la data la care persoana amendată a aflat de existența procesului verbal (respectiv de la executor). Ca atare, primind somația executorului judecatoresc, persoana amendată poate formula următoarele acțiuni:

– Plângere contravențională împotriva procesului verbal al CNADNR – menționând că acesta nu i-a fost comunicat în termenul de 2 luni și ca atare dreptul CNADNR de a o executa silit s-a prescris;

– Contestație la executare în care să solicite și suspendarea executării silite – motivând nu numai că dreptul CNADNR de a trece la executarea silită s-a prescris dar și că procesul verbal nu a devenit titlu executoriu pentru că s-a formulat plângerea contravențională.

Recomandarea noastră este ca aceste două demersuri să fie exercitate împreună: formularea plângerii evită ca procesul verbal să devină titlu executoriu, iar contestația la executare este mijlocul procesual prin care executarea silită înseși și toate actele executorului judecătoresc pot fi desființate.

Însă, de cele mai multe ori, contestația la executare prin care s-a cerut și suspendarea executării silite până la soluționarea contestației primește termen în instanță în 2-3 luni de la data depunerii, perioada în care executarea silită continuă. Într-o atare situație, persoana amendată mai poate face o cerere de suspendare provizorie a executării silite până când se soluționează cererea de suspendare formulată în contestație. Însă, pentru ambele cereri de suspendare trebuie să se achite o cauțiune de aproximativ 10% din valoarea amenzii.

În concluzie, demersurile juridice sunt laborioase, tehnice, presupun multe costuri suplimentare din partea persoanelor amendate și au efect pe termen lung, în sensul că persoanele amendate riscă să fie executate silit până se soluționează contestațiile lor în instanță. Sigur, ca efect al admiterii contestațiilor își vor putea recupera eventualele costuri însă abia după ce instanțele au dispus întoarcerea executării silite„, a declarat, pentru gândul, Andra Surariu, Associate Biriș Goran SPARL.

Contactat de gândul, consultantul juridic Daniel Ionescu a declarat că demersurile în privința anulării executării silite, în cazul șoferilor care au acumulat prea multe amenzi și penalități pentru lipsa rovinietei, pot fi de lungă durată: „Cei care se află într-o asemenea situație trebuie să meargă în instanță și să ceară anularea executării silite. Discutăm despre unele cheltuieli judecătorești, pe care le vor recupera după ce vor câștiga procesul. CNADNR poate fi trasă la răspundere, deoarece nu i-a anunțat pe șoferi că trebuie să achite rovinietele, de-a lungul anilor și astfel suma datorată a crescut. Pe de altă parte, șoferii nu aveau, într-adevăr, rovinietă și ar putea solicita să plătească eșalonat datoriile acumulate, fără penalități. Românii care se află într-o asemenea situație pot cere suspendarea popririi, pe motiv că nu au fost înștiințați că trebuie să achite amenzile pentru lipsa rovinietei”.

„De la momentul în care ai cunoștință de începerea executării silite se poate face contestație la executare ca formă procedurală și se contestă titlul, adică procesul verbal de contravenție. Potrivit OG2/2001, dacă trece o perioadă mai mare de șase luni fără a fi comunicat  procesul verbal de constatare a contravenției, contravenția se prescrie, adică se consideră că nu a existat. Acesta este unul din motivele pentru care trec direct la executare. Cine cunoaște ordonanța privind contravențiile, bine, cine nu, plătește! Dacă nu au trecut cele șase luni, se face aceeași contestație la executare, se solicită repunerea în termen pentru constestarea procsului verbal de contravenție și se urmează procedura de instanță”, a declarat, pentru  gândul, un alt avocat, care a dorit să își păstreze anonimatul.

Conform Art. 9 din Ordonanța nr. 15 din 24 ianuarie 2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, „începând cu data de 1 octombrie 2010, constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției” (alin.2). De asemenea, „în cazurile prevăzute la alin.2, procesul-verbal de constatare a contravenției se poate încheia și în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de MAI – DRPCIV sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini. Procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art.8 alin. (1)”. 

Potrivit CNADNR, „sumele provenite din amenzile aplicate de personalul CNADNR constituie venit în proporție de 90% în contul CNADNR și 10% la bugetul de stat„. 

„Am rămas stupefiat când am primit această somație”

În 2014, CNADNR a executat silit mai mulți șoferi, care au fost prinși fără rovinietă, în mod abuziv, spun avocații. Cei care au primit asemenea somații și nu vor să plătească trebuie să se adreseze de urgență instanței și să ceară anularea executării silite. Într-o situație de acest gen s-a aflat proprietara unei firme de transport. CNADNR a vrut să-i pună poprire pe conturi pentru a recupera câteva sute de euro, după ce, în urmă cu trei ani, unul dintre conducătorii auto de TIR ai companiei a fost prins fără rovinietă. Femeia s-a trezit de abia anul trecut că e somată de cei de la CNADNR să achite tariful de despăgubire, anulat între timp prin lege în 2012.

„În iulie, anul acesta, am primit de la biroul executorului o înștiințare privind o executare silită, reprezentând onorariul pentru executare și tariful de despăgubire către CNADNR. Cât de mare este suma? 720 de euro tariful de despăgubire și 1.144 de lei onorariul executorului”, a declarat femeia pentru Digi24.

Un conducător auto susține că din cauză că a circulat fără a plăti rovinieta în 2011, este în pericol de a fi executat silit, deși a plătit amenda, dar nu și tariful de despăgubire de 28 de euro. În cazul său, cheltuielile de executare ajung la 500 de lei. În principiu, aceste executări silite sunt legale, dar au o latură abuzivă, spun avocații. De asemenea, cine a primit o asemenea somație de executare silită trebuie să acționeze rapid – în cinci zile trebuie contestat onorariul executorului iar, în 15 zile, întreg procesul de executare în instanță.

Un alt caz este cel al lui Ștefan A., care a primit o comunicare de la un executor judecătoresc prin care este somat să achite 28 EUR+179 lei, reprezentând debit plus cheltuieli de executare ca urmare a lipsei rovinietei. „Am rămas stupefiat când am primit această somație, deoarece eu nu mă știam vinovat, iar până la această comunicare nu am fost înștiințat în vreun fel că aș fi circulat fără rovinietă. Nu am primit nicio altă înștiințare de la CNADNR, iar prin asta consider că am fost privat de dreptul meu de a contesta procesul verbal de contravenție în perioada legală, apoi de dreptul meu de a achita amenda contravențională la 50% în 48 de ore”, a povestit șoferul, pe un forum de specialitate.

Potrivit avocatului Adrian Cuculis, care îi răspunde cititorului, acesta trebuie să discute cu executorul judecătoresc pentru a reconsidera poziția onorariului perceput, deoarece „în ultima vreme s-a constatat o creștere în executări la nivelul României, executorii judecătorești făcând tot mai multe abuzuri”.

Potrivit unui raport CNADNR, instituția a încasat în 2013 din rovinietă aproape 261 milioane euro, din care 11 milioane euro reprezintă suma strânsă din amenzile plătite de șoferii care au circulat pe șosele fără a achita rovinieta.

Unde se plătește amenda pentru rovinietă?

Înainte de toate, luați în considerare faptul că oricine are dreptul de a contesta amenda de rovinietă. Dacă sunteți siguri că ați primit amenda pe nedrept, contestați-o. Dacă ați circulat fără rovinietă, iar amenda nu este nici o greșeală nu puteți face decât să o plătiți. În vederea plății amenzii trebuie să:

– O plătiți în maxim 15 zile de la data comunicării la sediul contravenientului. Amenda poate fi plătită la orice unitatea de trezorerie din România.

– Tariful de despăgubire va fi plătit la Direcția Regională de Drumuri și Poduri din raza județului în care ați fost prinși fără rovinietă.

– Dupa ce plătiți amenda, aveți obligația de a declara plata amenzii la Cestrin, Bd. Iuliu Maniu nr. 401A, București, Sector 6, informează e-rovinieta.com.

Costuri rovinietă

sursă: captură moneycenter.ro

Cuantum amenzi pentru lipsa rovinietei

sursă: captură roviniete.ro