Legătura dintre guvernele corupte și șoferii proști. De ce este dată România drept exemplu

„Tocmai m-am întors din România și de multe ori am avut impresia că șoferii au luat lecții de șofat din Grand Theft Auto (joc video)”, scrie James O’Malley.

În continuare, acesta povestește neregulile întâlnite pe străzile din București și face legătura dintre corupție și decesele pe carosabil. În 2013, în România s-au înregistrat 9.3 decese pe carosabil la 100.000 de oameni, în comparație cu 2.8 în Marea Britanie.

Din fericire, țara noastră nu ocupă primul loc în această statistică, această „onoare” revenindu-i Thailandei cu 40 de decese la 100.000 de oameni.

EXTERNE Schengen 2025, ora 00.00. Miniștrii de Interne român și bulgar vor DESFIINȚA simbolic bariera de pe Podul Prieteniei

18:50

POLITICĂ Economistul Cristian SOCOL explică măsurile impuse de guvern/ „În astfel de momente, dacă îți tremură genunchii, mai bine pleci”

18:37

De fapt, O’Malley nu este singurul care a realizat această legătură, ci mai mulți academicieni sau cercetători au scris un număr de lucrări relatând legătura dintre corupție și accidentele rutiere. Concluziile lor nu sunt uniforme, dar împreună prezintă o legătură directă între cele două elemente, informează Quartz.

Potrivit Business Magazin, unul dintre factori îl reprezintă venitul.

În țările sărace se înregistrează puține decese în accidentele rutiere, însă, pe măsură ce țările devin mai bogate, această rată crește până când venitul atinge un nivel critic, apoi numărul de decese începe să scadă din nou. Un studiu arată că acest punct critic se situează undeva la 10-11.000 de dolari pe cap de locuitor. În România, PIB-ul pe cap de locuitor ajunge la 7.542, potrivit unui raport FMI (2010).

Într-o țară săracă foarte coruptă drumurile sunt relativ sigure pentru șoferi, însă drumurile dintr-o țară foarte bogată și coruptă sunt periculoase. De asemenea, autorii studiilor identifică mai multe moduri în care corupția poate influența riscul de accidente: subminarea dezvoltării infrastructurii, creșterea economică este limitată, iar aplicarea legii este preferențială (poliția fie nu are putere, fie nu dorește să aplice legile, iar ca rezultat șoferii tind să ignore regulile).

Un alt studiu din 2010 a găsit că anumiți factori culturali, de exemplu autonomia intelectuală, au o legătură directă cu scăderea numărului de decese în accidentele rutiere. În alte țări cu o structură socială ierarhică accidentele de automobile sunt mai întâlnite. Astfel, în țările cu guverne ineficiente, corupte, efectele culturale negative sunt mai pronunțate.

Niciuna dintre aceste corelații nu poate explica pe deplin mecanismul prin care corupția influențează numărul deceselor în trafic, dar numeroase analize, folosind diferite tipuri de date, susțin că cele două elemente (corupția și numărul de accidente) sunt legate.

Cert este că dacă într-o țară automobilele circulă și parchează pe trotuar și nimeni nu oprește la semnele de „Stop”, atunci este foarte probabil ca guvernul acelei țări să nu funcționeaze corect.