VW nu este singurul producător auto care a măsluit testele de emisii poluante. Lista companiilor care au încercat să trișeze de-a lungul timpului

Volkswagen nu este primul producător auto care a făcut acest lucru și nici nu este la prima abatere.

General Motors, Ford Motor și American Honda Motor au fost obligate să plătească amenzi semnificative și au luat măsuri în trecut pentru a rezolva deficiențele descoperite de autorități.

Unele cazuri au rezultat din interpretarea diferită a reglementărilor sau din lacunele existente în legislație, care au fost ulterior eliminate.

Politica deliberată a VW de a trișa la testele de măsurare a noxelor va avea probabil ca rezultat plata unor amenzi drastice, iar acordurile din trecut oferă o imagine despre instrumentele de care dispun Agenția pentru Protecția Mediului din Statele Unite și Departamentul de Justiție.

În 1974, Volkswagen a acceptat plata a 120.000 de dolari pentru închiderea acuzațiilor Agenției, că grupul german nu a dezvăluit existența a două dispozitive care modificau controlul emisiilor la 25.000 de modele ale VW din 1973, potrivit unei informații relatate de Wall Street Journal și a unui comunicat al Agenției de Mediu.

În cadrul acordului, VW nu a recunoscut vreo ilegalitate. Dispozitivele erau doi senzori de detectare a temperaturii, care dezactivau o parte din sistemele de control al emisiilor.

În 1995, General Motors a acceptat plata a aproape 45 de milioane de dolari pentru închiderea acuzațiilor din partea autorităților guvernamentale, că a montat în mod ilegal dispozitive care modificau controlul emisiilor la circa 470.000 de automobile Cadillac, efectul fiind creșterea poluării, a anunțat la acea dată Departamentul de Justiție.

Costurile totale suportate de GM au constat dintr-o amendă de 11 milioane de dolari, alocare a 8,75 de milioane de dolari pentru proiecte de combatere a poluării și 25 de milioane de dolari pentru rechemarea și remedierea deficiențelor vehiculelor. Aceasta a fost prima rechemare impusă de justiția SUA din motive de mediu.

În perioada 1991-1995, GM a instalat un cip pe automobilele Cadillac cu ajutorul căruia motoarele de 4,9 litri funcționau cu o turație mai mare la ralanti, printr-un consum mai ridicat de carburant, în timpul funcționării instalației de climatizare, pentru a evita o problemă de oprire a motorului. Din acest motiv emisiile de monoxid de carbon erau mai ridicate.

În 1998, American Honda și Ford au acceptat fiecare plata mai multor milioane de dolari pentru cazuri legate de instalarea unor dispozitive care modificau nivelul noxelor.

Agenția de Mediu a acuzat Honda că a dezactivat o parte din computerul de board care detecta emisiile motoarelor la 1,6 milioane de automobile Accord, Civic, Prelude, Odyssey și Acura, fabricate în 1996 și 1997 și Civic din 1995, fără să informeze instituția atunci când a depus cerere pentru certificare.

Sistemul monitoriza nivelul emisiilor în timpul deplasării vehiculelor.

Honda s-a angajat pentru închiderea cazului să prelungească garanția pentru emisiile mașinilor la 14 ani sau 150.000 de mile, plus alte măsuri, rezultând costuri de cel puțin 250 de milioane de dolari. Compania a mai acceptat plata unor amenzi de 12,6 milioane de dolari și alte 4,5 milioane de dolari pentru proiecte de reducere a poluării.

Ford a cheltuit 7,8 milioane de dolari după ce Agenția de Mediu a acuzat producătorul auto că a instalat un dispozitiv care să înșele sistemul de control al emisiilor pe 60.000 de vehicule van Econoline din 1997. Software-ul reducea consumul de carburant dar creștea nivelul emisiilor de oxid de nitrogen peste nivelul admis de legislația americană.

Grupul Ford a acceptat eliminarea softului printr-o campanie de rechemări care a costat 1,3 milioane de dolari, precum și plata unei amenzi de 2,5 milioane de dolari, cumpărarea de certificate pentru emisii de oxid de nitrogen în valoare de 2,5 milioane de dolari și alocarea de 1,5 milioane de dolari pentru proiecte de combatere a poluării.