5 ani de la Colectiv | Raluca Turcan: „Avem nevoie să ştim că nu vom mai trăi vreodată atâta durere”
Astăzi, 30 octombrie 2020, se împlinesc 5 ani de la tragicul incendiu din clubul Colectiv. Vicepremierul Raluca Turcan a scris, într-o postare pe Facebook, că „România are datoria să investească în spitale şi să însănătoşească instituţii”.
În urmă cu 5 ani, o ţară întreagă asista la o tragedie. Cu 5 ani în urmă, o ţară a văzut cum corupţia, indolenţa, nepăsarea şi minciuna unor politicieni au făcut ca atâţia tineri să îşi piardă viaţa sau să rămână cu răni fizice şi emoţionale cumplite. Familiile lor au dreptul la adevăr, aşa cum noi toţi, ca societate, avem nevoie să ştim că nu vom mai trăi vreodată atâta durere. Cred că România are datoria să investească în spitale şi să însănătoşească instituţii. Legea trebuie respectată, iar cei care nu o fac, trebuie să răspundă.
Nici pentru familiile celor morţi, nici pentru cei rămaşi în viaţă după Colectiv nu există o justă compensare pentru tragedia prin care au trecut. Dar obligatoriu este să îndreptăm răul instituţionalizat pe care l-am văzut atunci, de foarte aproape. Dumnezeu să-i odihnească pe cei care şi-au pierdut viaţa în Colectiv. Nu vă uităm”, a scris Raluca Turcan, vineri, pe Facebook.
România comemorează 5 ani de la tragedia Colectiv
Astăzi, 30 octombrie 2020, se împlinesc 5 ani de la tragicul incendiu din clubul Colectiv, în urma căruia 65 de persoane și-au pierdut viața. „5 ani de chinuri fizice si traume sufletești, în care România a bătut pasul pe loc în ceea ce privește arșii și securitatea la incendiu”, descrie un supraviețuitor această perioadă. Președintele Iohannis este așteptat să depună o coronă de flori în memoria victimelor și să promulge, legea prin care statul decontează tratamentul victimelor de la Colectiv pe viață.
Amintirile dureroase ale unei supraviețuitoare: ”În noaptea aceea a murit ceva din fiecare. Odată cu pielea noastră lipsă s-a dus și partea candidă pe care o aveam în noi”
Flavia, supraviețuitoare a tragediei de la Colectiv, spune că primele cuvinte care îi vin în minte atunci când se gândește la noaptea de 30 octombrie sunt efemeritatea și neputința. „Efemeritate… Atunci mi-am dat seama că suntem mici și trecem prin viață, câteodată, fără să o trăim. În clipa următoare totul se poate sfârși.