UPDATE| Procesul Colectiv s-a amânat. Cristian Popescu Piedone află în octombrie dacă scapă ieftin de pedeapsă

Procesul Colectiv în care Cristian Popescu Piedone și foștii funcționari de la Primăria Sectorului 4 sunt inculpați  a fost amânat pentru luna octombrie. Miercuri, completul de divergență era așteptat să decidă dacă Piedone rămâne cu acuzația de abuz în serviciu sau dacă el ar trebui inculpat pentru neglijență în serviciu. Miza este importantă, deoarece limitele de pedeapsă cu închisoarea pentru ultima infracțiune sunt mai mici decât pentru abuz, de la 3 luni la 3 ani. 

UPDATE: 14:50. Judecătorii care urmează să decidă verdicul în procesul Colectiv au amânat, miercuri, decizia în ceea ce privește schimbarea încadrării primarului  Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone. Aceștia au stabilit însă datele pentru următoarele termene din cadrul procesului: 6 și 20 octombrie, începând cu ora 14.00.

UPDATE 14:25. Primarul Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone, a refuzat să facă noi declarații în fața instanței, menționând că cele anterioare au fost complete. Aurelia Iofciu, fosta şefă a Serviciului autorizări comerciale din Sectorul 4, este audiată în acest moment. Iofciu este singura dintre inculpații din dosarul Colectiv care a fost de acord să facă noi declarații în fața completului de divergență.

UPDATE 14:00. Toate persoanele prezente în sala de judcată au măști, dar unii avocați poartă viziere din plastic care le acoperă nasul și gura. O persoană poartă o mască personalizată cu figura lui Vlad Țepeș, iar primarul Piedone are o o mască inscripționată „Din inimă pentru sectorul nostru„, adică Sectorul 5, al cărui edil este în prezent.

Știre inițială:  Cristian Popescu Piedone, edil al Sectorului 4 la momentul incendiului din Clubul Colectiv, în prezent primar la Sectorul 5, a fost condamnat, pe 16 decembrie 2019, de Tribunalul București la 8 ani și 6 luni de închisoare. Alături de el au fost condamnate Aurelia Iofciu (şef al Serviciului autorizări comerciale din Primăria Sectorului 4) – 8 ani de închisoare, Larisa Luminiţa Ganea (consilier superior) – 7 ani de închisoare, Ramona Sandra Moţoc (referent superior) – 3 ani de închisoare cu suspendare.

Dacă judecătorii de la Curtea de Apel București Adina Dumitrache, Carmen Găină și Andrei Iugan decid miercuri să schimbe încadrările juridice, primarul și funcționarii vor primi între 3 luni și 3 ani  de închisoare, eventual cu suspendare.

Totodată, Tribunalul a decis condamnarea celor trei patroni ai clubului Colectiv – Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu – la câte 11 ani şi 8 luni închisoare, pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

Daniela Niţă (între timp decedată) – patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists – a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare, respectiv 10 ani. De asemenea, Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.

George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI, au fost condamnaţi la câte 9 ani şi 2 luni de închisoare.

Curtea de Apel București, instanța care va da sentințele definitive, dezbate miercuri, de la ora 14.00, în complet de divergență, schimbarea de încadrare juridică a faptelor pentru Cristian Popescu Piedone și foștii funcționari ai Primăriei Sectorului 4.

Cum s-a ajuns la complet de divergență în Dosarul Colectiv

Pe 14 aprilie, judecătoarea Adina Dumitrache a anunţat că va fi discutată, din oficiu, schimbarea încadrării faptelor pentru primarul Cristian Popescu Piedone și cele trei funcționare din dosar, din abuz în serviciu în neglijență în serviciu.

O săptămână mai târziu, pe 21 aprilie, procurorul DNA a cerut recuzarea judecătoarelor Adina Dumitrache și Andrei Iugan din completul care judecă în apel Dosarul Colectiv, dar solicitarea a fost respinsă.

Decizia privind schimbarea încadrării faptelor și dezbaterile finale în dosar erau așteptate pe 14 iunie. Judecătorii Adina Dumitrache și Andrei Iugan nu s-au înțeles în privința schimbării încadrării faptelor și s-a ajuns la un complet de divergenţă, urmând să fie adus un al treilea judecător. Tot atunci s-a decis disjungerea Dosarului Colectiv și judecarea în septembrie a cauzei în care este acuzat primarul Cristian Popescu Piedone.

O zi mai târziu, instanța unește din nou cele două dosare, după ce s-a pus în discuție legalitatea disjungerii unui dosar în faza judecării apelului. Procuroarea DNA a participat la termenul din 15 iunie, deși instanța îi ceruse să nu vină la acele discuții. Președintele completului i-a cerut să iasă din sală, dar procuroarea rămâne și asistă la discuții din spatele sălii. Tot atunci se stabilește ca următorul termen în Dosarul Colectiv să fie pe 22 septembrie.

Pe 29 iunie, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii cere revocarea procurorului DNA care a cerut recuzarea completului, susținând că „a fost afectată independenţa şi imparţialitatea judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Bucureşti învestiţi cu soluţionarea dosarului Colectiv”.

În replică, DNA a transmis, pe 30 iunie, că procurorul are dreptul legal să ceară recuzarea unui complet, menționând că cererea Secției pentru judecători a CSM „este de natură să creeze un precedent periculos”. Două luni mai târziu, pe 6 septembrie, șeful DNA, Crin Bologa, spune că procuroarea DNA nu numai că nu a încălcat legea, ci „și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu cu profesionalism, onestitate și curaj”.

Pe 14 septembrie, Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție formulează plângere în cazul hotărârii prin care Secția pentru judecători a CSM a cerut revocarea procurorului DNA din dosarul Colectiv.

Funcționarii de la Primăriei Sectorului 4 au dat vina unii pe alții

Înainte să fie trimis dosarul în judecată, acesta era fragmentat, fiind judecați separat primarul și funcționarii pubici, patronii Clubului Colectiv și pompierii. La cererea părților, toate dosarele au fost conexate într-o singură cauză, care s-a judecat pe rolul Tribunalului București.

Judecătorul primei instanțe, a audiat numeroși martori, pentru a vedea cine se face vinovat de faptul că patronii Clubului Colectiv au obținut autorizație de funcționare, deși n-aveau documentația completă. Clubul – în care pe 30 octombrie 2015 a izbucnit un incendiu devastator – n-avea aviz PSI (Protecție și Securitate la Incendiu). Chiar și așa, funcționarii Primăriei Sectorului 4, în frunte cu primarul Cristian Popescu Piedone, au autorizat funcționarea clubului, iar pompierii de la ISU George Matei şi Antonina Radu n-au verificat acest aspect și n-au dat sancțiuni.

În timpul audierilor, matorii și inculpații care au lucrat la Primăria Sectorului 4 au dat vina fiecare pe superiorul ierarhic, iar când s-a ajuns la Piedone, acesta a spus că a semnat „ca primarul”.

O mărturie care a cântărit „greu” la decizia de condamnare a fost cea a actualului primar al Sectorului 4, Daniel Băluță, la data faptelor mâna dreaptă a lui Piedone.

Judecătorul de la Tribunalul București l-a întrebat pe Daniel Băluță dacă în opinia lui era necesar ca în legislație să fie prevăzută clar obligativitatea agenților economici de a avea autorizație de securitate la incendiu (n.r. – aviz PSI). Răspunsul primarului face referire la un „et cetera”.

Băluță: La momentul acela nu era prevăzut explicit (n.r. – obligativitatea de a avea avis PSI) într-o formă la nivelul primăriei.

Judecător: Dar la nivelul Hotărârilor de Consiliu Local (HCL) se face vorbire.

Băluță: Da, era un „etc.” acolo. Nu puteai să tragi o concluzie proprie cu privire la acel „etc.”. Practic, nu exista o formulă clară.

Daniel Băluță a recunoscut că până la tragedia din Clubul Colectiv, chestiunea obligativității de a avea o autorizație de securitate la incendiu era, de fapt, o formă a Primăriei de a-i taxa pe agenții econimci.

„Rațiunea celor două HCL-uri a fost aceea de a reglementa, scopul de bază fiind acela de taxare a activității. Rezultatul a fost unul neclar, ambiguu”, a spus atunci Daniel Băluță.

Întrebat ce s-a schimbat între timp de la tragedia în care au murit 65 de persoane, iar alte sute au fost rănute, edilul a răspuns:

„Știu că înainte de Colectiv se solicita declarație pe propria răspundere că sunt respectate condițiile impuse de lege pentru securitate la incendiu. (…) Și acum sunt probleme reale. Mi-am asumat prin dispoziție de primar completarea documentației din HCL cu autorizație de securitate la incendiu, fără modificări de legislație. Ulterior, a apărut o modificare de legislație, o dispoziție, care prevedea un termen pentru obținerea autorizației de securitate la incendiu. Chiar și așa, am introdus cerințe suplimentare. 99 la sută din firme aveau nevoie de autorizație de modificare a spațiului, altfel nu își mai puteau reînnoi autorizația de funcționare. (…) În opinia mea, deși exista prin lege obligația de a avea autorizație de securitate la incendiu, 99 la sută din societăți nu funcționau legal și închiderea lor ar fi generat alt tip de probleme”, a mai spus primarul Sectorului 4 la momentul audierii în dosarul lui Piedone.

Și în prezent, unele afaceri funționează fără aviz PSI

Mai mulți funcționari din Primăria Sectorului 4 au dat declarații în fața instanței și au explicat, în esență, că anumite firme puteau funcționa și fără aviz de la primar, și fără autorizație de protecție împotriva incendiilor. Legislația era atât de încâlcită înainte de momentul Colectiv încât mulți agenți economici o eludau, asta deoarece nici nu îi controla nimeni.

Judecător: Am întrebat: putea să fie primarul un cenzor privind legalitatea, și (n.r. – martorul) a spus că își asuma (n.r. – primarul). Avea o intuiție foarte bună?

Procuror: Putea vreun club, restraurant etc, să funcționeze fără autorizația primarului?

Martor: Da, în baza documentației de la Registrul Comerțului.

Judecător: Păi, și ce rost mai avea avizul?!

Martor: Așa este și acum! În opinia mea, se putea ca o societate să funcționeze și fără acord sau autorizație de funcționare, dacă era înregistrată la Registrul Comerțului (în cazul unor bănci sau farmacii). Spațiile unde sunt jocuri de noroc sau cazinourile au regim special. Revin și arăt că dacă era vorba de un spațiu aglomerat sau spațiu alimentar, avea nevoie de acord de funcționare.

Procuror: Dar autorizație PSI?

Martor: În opinia mea – și pot spune care era practica Serviciului Autorizări Comerciale – se cereau doar (documentele – n.r.) enumerate în Anexa HCL 20 și HCL 22/2012. Știu că e o cerință legală să existe autorizație PSI, dar aceasta era răspunderea agentului. Arăt că nimeni nu verifica dacă petentul avea autorizație, ci doar documentele din Anexa HCL, iar acolo nu era prevăzută autorizația PSI.

Procuror: Avea cineva sarcina de a se deplasa la fața locului?

Martor: Nu se deplasa nimeni la fața locului după depunerea documentației. Atribuții de control avea Poliția Locală, dar după emiterea autorizației”.