Studiu: Măsurile OMS de control al produselor din tutun eșuează, spre deosebire de abordarea privind reducerea riscurilor, care funcționează
Cel mai nou studiu lansat în cadrul Forumului Global al Nicotinei arată că măsurile Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) privind controlul prodselor din tutun eșuează, spre deosebire de abordarea privind reducerea riscurilor, care funcționează.
Studiul, realizat de Dr. Lars Ramström (Institute for Tobacco Studies – o agenție independentă de cercetare din Suedia) arată că trecerea de la fumat la produse precum snus (produse din tutun pentru uz oral), după modelul Suediei, este o strategie mai eficientă pentru a reduce decesele asociate fumatului. Cercetătorul consideră că OMS trebuie să adopte măsuri de reducere a efectelor nocive ale fumatului, sprijinind utilizarea de produse cu nicotină mai sigure ca alternativă la fumat.
Studiul arată că nu există o asociere clară între aplicarea măsurilor OMS de control al tutunului, cunoscute sub numele de „MPOWER” și nivelurile scăzute ale mortalității asociate fumatului în Europa. Cercetările doctorului Ramström demonstrează că integrarea unor măsuri clare pentru prevenirea și reducerea efectelor nocive ale fumatului în politicile actuale de control reprezintă cheia pentru renunțarea la fumat.
Reducerea riscurilor este o abordare de sănătate publică bazată pe dovezi care constau în politici, reglementări și acțiuni pragmatice de reducere a riscurilor asociate fumatului, de exemplu, prin oferirea accesului la produse mai puțin nocive. Oamenii fumează pentru a consuma nicotină, iar fumatul este principala cauză de boli netransmisibile la nivel mondial, cu un număr estimat de 8 milioane de decese în rândul fumătorilor în fiecare an. Deși nicotina nu provoacă cancer, atunci când tutunul arde, acesta eliberează mii de substanțe chimice nocive, care sunt inhalate prin fum.
Contextul cercetării Dr. Ramström
În 2005 a intrat în vigoare „Convenția pentru controlul produselor din tutun (FCTC)”, elaborată ca răspuns la criza globală din domeniul sănătății publice provocată de consumul de tutun și de fumat. Acesta a fost primul tratat internațional negociat prin intermediul Organizației Mondiale a Sănătății. Doi ani mai târziu, OMS a lansat „MPOWER”, un proces și un mecanism de monitorizare pentru punerea în aplicare a FCTC. Cuprinzând șase măsuri de control al tutunului, „MPOWER” și-a propus să monitorizeze consumul de tutun și politicile de prevenire, să protejeze oamenii de fumul produs de țigările clasice, să ofere sprijin pentru renunțarea la fumat, să avertizeze cu privire la pericolele pe care le prezintă acesta, să aplice interdicții privind publicitatea, promovarea și sponsorizarea tutunului și să crească taxele aplicate produselor din tutun.
În cel mai recent raport privind progresele înregistrate, OMS a declarat că 5,3 miliarde de persoane erau „acoperite” de cel puțin o măsură MPOWER la „cel mai înalt nivel”. Cu toate acestea, aproape 30% dintre țările care au semnat convenția FCTC nu au adoptat nicio măsură „MPOWER”. O analiză mai atentă arată că, din cele 49 de țări care nu au nicio astfel de măsură în vigoare, 41 sunt țări cu venituri mici și mijlocii (LMIC). Acest lucru este semnificativ, deoarece 80% din cei 1,1 miliarde de fumători din lume trăiesc în LMIC, țări care sunt cel mai puțin capabile să ajute oamenii să renunțe la fumat sau să trateze bolile asociate fumatului. De asemenea, numărul total de fumători a rămas neschimbat din anul 2000, în ciuda faptului că măsurile „MPOWER” au fost lansate în urmă cu 15 ani. Acest lucru este, în parte, un rezultat al reticenței OMS de a adopta politici de reducere a efectelor nocive ale fumatului, în ciuda faptului că reprezintă al treilea pilon al propriei strategii de control al fumatului, alături de reducerea cererii și a ofertei, în cadrul FCTC.
Concluziile studiului
Analizând rezultatele cercetării în cazul femeilor fumătoare din Europa, Dr. Ramström a constatat că nu există nicio corelație între mortalitatea asociată fumatului și nivelul de implementare a măsurilor „MPOWER”. Cercetarea arată că, cel puțin în Europa, măsura prin care o țară a adoptat și a pus în aplicare aceste restricții nu are nicio influență asupra reducerii numărului de decese asociate fumatului în cazul femeilor fumătoare.
Analizând datele referitoare la bărbații din Europa, Dr. Ramström nu a constatat nicio legătură evidentă între politicile de control al tutunului și mortalitatea cauzată de fumat. Doar 11% din variația mortalității ar putea fi explicată prin nivelul de implementare a măsurilor.
Cercetarea doctorului Ramström evidențiază, de asemenea, că două țări au avut cea mai scăzută mortalitate asociată fumatului în cazul bărbaților: Suedia și Norvegia. În aceste două țări, o mare parte dintre fumătorii de sex masculin au trecut de la țigări la snus de tip suedez, un produs din tutun cu risc scăzut, disponibil în ambele țări.
Eficiența produselor cu nicotină mai puțin nocive în reducerea mortalității asociate fumatului este demonstrată și mai mult de comparația dintre bărbații din Suedia, care au adoptat în număr mare snus-ul, și femeile care nu au făcut această trecere la fel de ușor. În ciuda faptului că au fost expuse la același nivel de punere în aplicare a măsurilor MPOWER, mortalitatea asociată fumatului în rândul femeilor suedeze a fost peste medie în comparație cu restul femeilor din Europa, în timp ce bărbații suedezi și norvegieni au avut cele mai mici rate de mortalitate asociată fumatului de pe continent.
„Cercetarea mea demonstrează că MPOWER nu funcționează așa cum ar trebui în Europa. De asemenea, arată că trecerea la snus de tip suedez este o strategie mai eficientă pentru reducerea mortalității asociate fumatului decât măsurile de control al tutunului aprobate de OMS. Cheia pentru reducerea mortalității este reducerea efectelor nocive ale fumatului prin trecerea de la țigările clasice la produse cu nicotină mai sigure. Printre acestea se numără nu doar snus-ul de tip suedez, ci și țigările electronice, produsele cu nicotină pentru uz oral și produsele care încălzesc tutunul”, a declarat Dr. Ramström.
„Mergând mai departe, OMS și alții trebuie să țină cont de știința modernă. Ei trebuie să treacă de la respingerea strategiei de reducere a efectelor nocive ale fumatului la promovarea acesteia. De asemenea, guvernele își pot juca rolul prin adoptarea unor politici de taxare prin care produsele cu risc scăzut să fie mai ieftine decât țigările, iar interzicerea snus-ului în UE trebuie să fie anulată”, a adăugat acesta.
Gerry Stimson, profesor emerit la Imperial College din Londra și cofondator al Forumului Global al Nicotinei, a declarat: „Pachetul standard de intervenții pentru controlul fumatului recomandat de Organizația Mondială a Sănătății și promovat prin programul MPOWER nu reușește să dea rezultate. După cum arată clar cercetarea doctorului Ramström, corelația între implementarea MPOWER și mortalitatea asociată fumatului este aproape nulă. Adoptarea unui produs care conține nicotină și care este mai sigur este o intervenție cu costuri mai mici care reduce fumatul, în timp ce pachetul standard recomandat de OMS guvernelor din întreaga lume nu o face. OMS și toate guvernele trebuie să urmeze dovezile privind reducerea riscurilor pentru a realiza potențialul uriaș al produselor cu nicotină mai sigure, a căror disponibilitate poate contribui la renunțarea la fumat.
Rezultatele detaliate ale studiului sunt disponibile aici
Disclaimer: material susținut de BAT