„Oaia neagră” a județului Mureș – groapa de gunoi de la Sânpaul

Construcția depozitului regional de deșeuri din județul Mureș este în  întârziere de aproximativ 6 luni, terminarea lucrărilor fiind estimată pentru luna aprilie. În prezent o mare parte a deșeurilor solide ajung în depozite din alte județe sau în depozite ilegale, fiindcă cele 102 de autorități publice locale membre ale ADI Ecolect Mureș așteaptă de ani de zile construirea depozitului județean, și în acest timp nu au făcut aproape nicio investiție pentru a îmbunătăți managementul deșeurilor. În lipsa infrastructurii necesare nici țintele de colectare selectivă a deșeurilor nu sunt îndeplinite, adică în cele mai multe cazuri sunt atinse doar pe hârtie.

În județul Mureș primăriile și operatorii de salubritate se luptă de mai mulți ani cu lipsa depozitelor de deșeuri autorizate. În județ există o singură groapă ecologică: la Sighișoara, iar depozitele istorice din Târgu Mureș, Reghin, Luduș, Sovata și Iernut au fost închise încă din anul 2009.

CITEȘTE ȘI Managementul deșeurilor: bine pe hârtie, în rest …murdărie

NEWS ALERT Curtea de Apel București, DECIZIE privind cererea lui Călin Georgescu de reluare a turului doi al alegerilor prezidenţiale

16:24

FOTO-VIDEO TRAGEDIE pe o șosea din Olt, în Ajunul Anului Nou. Două persoane au murit, după ce mașina în care se aflau a fost spulberată de un tânăr de 21 de ani

16:13

Sighișoara nu acceptă ca toate deșeurile din județ să fie transportate în depozitul de la marginea orașului, astfel firmele de salubritate sunt nevoite să încheie contracte cu administratorii depozitelor din județele învecinate sau să depună gunoiul menajer în depozite neautorizate sau închise. Garda de Mediu Mureș este sesizată permanent de apariția unor noi gropi de gunoi ilegale. Operatorul de salubritate din Reghin a fost amendat anul trecut, apoi anul acesta din nou cu câte 20 de mii de lei pentru abandonare de deșeuri în locuri nepermise. Pentru aceeași contravenție, în 2012, firma Salubriserv din Târgu Mureș a luat o amendă de 20 de mii de lei. Primăria din Târgu Mureș susține că deșeurile municipale sunt transportate la Câmpia-Turzii, depozitul din județul Cluj este însă închis din iulie 2012. Firmele concurente declară că operatorul local, SC Salubriserv SA folosește în continuare depozitul din Cristești, cu toate că această groapă de gunoi a fost închis oficial în 2009.

Cheltuielile de depozitare a deșeurilor se reflectă direct în tarifele serviciilor de salubritate. Tarifele sunt determinate în funcție de taxele de depozitare și costurile de transport ale deșeurilor, precum și de politica de prețuri a operatorilor de salubritate. În Târgu Mureș, pentru colectarea deșeurilor, populația plătește anual 52 lei pe persoană , la Sovata această taxă este de 70 de lei, la Acățari se percepe un tarif de 25 de lei/an/persoană, dar sunt și unele localități unde populația plătește doar 12 lei/an, adică un leu/persoană pentru o lună, de exemplu în Coroisânmărtin. Costurile diferite sunt justificate dacă ne uităm la tarifele practicate de depozitele de deșeuri. Primăria din Acățari plătește 146 lei/tonă pentru gunoiul depus în groapa ecologică de la Sighișoara, societatea STC Sovata plătește 65 de lei pentru utilizarea gropii de gunoi din Platoul Cekend administrat de AVE Harghita, în timp ce depozitele de deșeuri neconforme au practicat un preț de 10-16 lei/tonă pentru preluarea deșeurilor.

            Cheltuielile de depozitare pot fi micșorate prin scăderea cantității de deșeuri depuse în gropile de gunoi, iar acest lucru este posibil în cazul în care reciclăm o mare parte a deșeurilor.

Ordonanța de urgență nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, obligă administrațiile publice locale ca începând cu 1 iulie 2010 să ia măsuri pentru diminuarea cu 15%/an a cantităților de deșeuri municipale și asimilabile, colectate și trimise spre depozitare. În cazul neîndeplinirii acestui obiectiv, autoritățile locale sunt obligate la plata unei contribuții de 100 lei/tonă, taxarea făcându-se pentru diferența dintre obiectivul anual de diminuare și cel realizat efectiv.

Cantitatea deșeurilor reciclate trebuie însă crescută de la an la an, pentru că obiectivele comunitare privind gestiunea deșeurilor prevăd ca până în anul 2020 să se atingă un nivel de reciclare de minim 50% din masa totală a cantităților de deșeuri de hârtie, metal, plastic și sticlă aferentă deșeurilor menajere.

Administrațiile locale nu îndeplinesc aceste obiective din două motive: pe de o parte nu au resurse financiare pentru organizarea procesului de colectare selectivă a deșeurilor, pe de altă parte sunt împiedicate de lipsa sistemului de management integrat al deșeurilor.

În momentul de față, primăriile nu asigură nici măcar containere sau pubele pentru colectarea selectivă a deșeurilor, din acest motiv recipientele de colectare a deșeurilor sunt puse la dispoziție de către operatorii de salubritate și cu contribuția firmei EcoRom Ambalaje. În unele sate deșeurile reciclabile sunt preluate chiar din fața gospodăriilor, fiind puse în saci, separate de gunoiul menajer. Această metodă de colectare necesită o sortare ulterioară a materialelor reciclabile, precum și utilizarea containerelor speciale de colectare selectivă, deoarece populația aruncă în acestea chiar și materiale ce nu pot fi reciclate. În procesul de sortare ulterioară au un rol deosebit stațiile de transfer. În județul Mureș există deja șase stații de sortare și transfer, unul fiind în construcție la Vălureni. Dintre stațiile existente, cinci au fost construite în cadrul unor proiecte PHARE la: Acățari, Râciu, Reghin, Târnăveni și Sighișoara. Cea de a 6-a stație se află la Bălăușeri, fiind finanțată din bugetul de stat prin Ordonanța 7/2006. Stația de la Bălăușeri nu funcționează încă, celelalte proiecte sunt în derulare, dar întreținerea acestor sisteme nu este rentabilă.

Spre exemplu stația de sortare de la Acățari, funcționează din 2008 și inițial deservea 13 primării de pe Valea Nirajului. Asociației care administrează această stație îi sunt arondate în prezent doar patru primării, iar în aceste condiții întreținerea stației este în pierdere. Cheltuielile de funcționare sunt mult mai mari decât veniturile care pot fi obținute prin valorificarea deșeurilor reciclabile. Totuși, primăriile sunt obligate să finanțeze acest proiect din resurse proprii, deoarece în cazul închiderii stației ar fi nevoiți să returneze fondurile PHARE, reprezentând în jur de 1 milion de euro. Perioada de monitorizare a proiectului se termină în vara acestui an, iar în condițiile actuale, continuarea proiectului pare incertă. Administrațiile locale care au ieșit din proiect, și-au motivat decizia prin faptul că firma Salubriserv din Târgu-Mureș le asigură serviciile de salubritate la un preț mai favorabil, dar cu lipsuri: ea nu colectează deșeurile în mod selectiv. Miercurea Nirajului spre exemplu a părăsit proiectul comun în cursul anului trecut, în orășelul cu peste 5000 de locuitori neexistând colectare selectivă a deșeurilor de circa un an.

Atât primăriile, cât și operatorii de salubritate se plâng din cauza cheltuielilor exagerate ocazionate cu procesarea deșeurilor, și susțin că colectarea selectivă a deșeurilor va fi funcțională doar după predarea depozitului ecologic de la Sânpaul.

Construcția depozitul județean de deșeuri se află într-o stare de execuție de 65%, iar coordonatorul proiectului, Radu Spinei estimează că groapa ecologică va fi terminată până în aprilie. Acest lucru nu înseamnă însă că depozitul va fi funcțional din primăvară. Asociația de Dezvoltare Intracomunitară ECOLECT Mureș urmează să organizeze o licitație publică pentru a alege administratorul depozitului de deșeuri. După aceasta vor avea loc licitațiile pentru serviciile de salubrizare din cele 7 zone ale județului, organizate în jurul stațiilor de transfer. Posibilele contestații pot prelungi acest proces și astfel depozitul nu va deveni funcțional nici până la sfârșitul anului 2013.

Problema gestionării deșeurilor din județul Mureș nu se rezolvă însă nici în situația în care licitațiile ar fi organizate în cel mai scurt timp. Directorul ADI Ecolect Mureș, doamna Tóth Andrea a precizat că în anii următori vor funcționa, în paralel, două sisteme de gestionare a deșeurilor. Aceasta se va întâmpla din cauza că multe primării au semnat cu operatorii de salubritate contracte pe 10 sau chiar pe mai mulți ani, iar acestea nu pot fi reziliate. Spre exemplu, STC Sovata are un contract valabil încă 7-8 ani cu primăria orașului Sovata, astfel că această societate poate să transporte deșeurile în continuare la depozitul din județul Harghita. O altă piedică în fața proiectului județean de gestionare a deșeurilor o reprezintă faptul că stațiile de transfer construite cu finanțare PHARE vor putea fi incluse în sistemul județean numai după terminarea perioadei de monitorizare a acestora, însă până atunci, stațiile trebuie să funcționeze după regulile stabilite în proiectul PHARE.

Din toate acestea rezultă că nici în anii următori gestionarea deșeurilor nu va fi lipsită de conflicte de interese și de probleme de funcționare. Din aceste motive nu ne putem aștepta nici în perioada următoare la standardizarea prețurilor și a calității serviciilor de salubritate. (Lukacs Katalin)

Lukacs Katalin este câștigător al uneia dintre cele două mențiuni în valoare de 500 de euro, acordate în cadrul concursului de jurnalism de mediu Vreau o țară mai curată