ALIANȚĂ MORTALĂ. Factorul care amplifică posibilitatea coronavirusului de a ucide

Nivelul ridicat de poluare a aerului poate fi „unul dintre cei mai importanți factori care contribuie” la decesele cauzate de  Covid-19, potrivit cercetărilor. Studiile arată că țările poluate au cele mai mari pierderi de vieți omenești. 

Un studiu recent evidențiază faptul că 78% dintre decesele cauzate de COVID-19 s-au petrecut în cele 5 regiuni administrative cele mai poluate ale țărilor Italia, Spania, Franța și Germania, potrivit The Guardian. 

Cercetătorii au examinat nivelurile de dioxid de azot, un poluant produs mai ales din cauza vehiculelor diesel și a condițiilor meteorologice care pot împiedica aerul murdar să se disperseze departe de oraș. Multe studii au legat expunerea la NO2 de apariția bolilor pulmonare. După cum știm, persoanele cu boli la plămâni sunt mult mai vulnerabili în fața coronavirusului.

ACTUALITATE MAE, atenționare de călătorie pentru români: GREVĂ pe aeroporturile din Portugalia

21:52

POLITICĂ Crin Antonescu: Nu cred că, din postura de PREȘEDINTE al României, convingerile mele liberale m-ar face neinteresant pentru un alegător PSD

21:42

Poluarea în România

Cu problema poluării ne confruntăm și în România. 

Organizaţiile non-guvernamentale din domeniul mediului solicită autorităţilor oprirea incinerării deşeurilor medicale şi non-medicale în zonele locuite şi în apropierea acestora, precum şi stoparea importurilor de deşeuri pe toată perioada stării de urgenţă. Aceasta în contextul în care studiile arată că aerul poluat crește incidența cazurilor și complicațiilor COVID-19.

„Dorim implementarea urgentă a acestor cerinţe, în contextul apariţiei mai multor studii care dovedesc că un aer poluat creşte incidenţa cazurilor şi complicaţiilor virusului COVID-19. Efectele unui aer poluat sunt devastatoare în acest context, mai ales pentru aglomerările urbane şi vedem în toată lumea mai multe cazuri şi mai multe decese în aceste zone”, se arată într-o scrisoare deschisă, publicată miercuri, şi semnată de 38 de ONG-uri, printre care Comunitatea Declic şi Societatea Română de Pneumologie, 65 de activişti de mediu şi experţi.