ASISTENȚĂ SOCIALĂ. 98 de vârstnici și adulți cu dizabilități din sistem au murit din cauza COVID-19. Alți aproape 1.000 de beneficiari sunt infectați

Aproape 100 de persoane incluse în sistemul de asistență socială din România și-au pierdut viața din cauza noului coronavirus. Este vorba de 98 de bătrâni și adulți cu dizabilități. Noul coronavirus nu a ucis niciun copil care beneficiază de aceste servicii, a transmis luni conducerea Autoritatății Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA).

Din totalul deceselor cauzate de COVID-19 în România, aproximativ 10% provin din centrele rezidențiale pentru vârstnici și persoane adulte cu dizabilități, a anunțat, luni, Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Sub 0,2% din totalul beneficiarilor sistemului de asistență socială și protecție a copilului au decedat ca urmare a infectării cu virusul COVID-19, respectiv 98 de vârstnici și adulți cu dizabilități, iar 1,6% din totalul beneficiarilor din sistem sunt infectați cu virusul COVID-19, respectiv 928 persoane, dintre care 21 copii, a explicat, luni, Maria Mădălina Turza, secretar de stat în Ministerul Muncii și Protecției Sociale, președinte al ANDPDCA, în cadrul unei conferințe de presă.

„Totuși, chiar dacă a fost un număr scăzut de decese, pentru noi fiecare viață contează. Chiar dacă aveam un singur deces, era la fel de grav”, a declarat Mădălina Turza.

360 de angajați din sistem au fost infectați, iar unul a decedat

În sistemul de asistență social și protecție a copilului există un număr total de 57.034 de beneficiari: copii, adulți cu dizabilități și vârstnici. Dintre acești, în cămine de vârstnici publice sunt 4.103 de beneficiari, iar în cele private, 18.278.

Potrivit situației răspândirii epidemiei COVID-19 în sistemul de asistență și protecție a copilului, prezentată de oficialul Ministerului Munciii, până luni nu s-a înregistrat niciun deces în rândul copiilor.

Noul coronavirus a făcut victime și printre angajații sistemului de asistență socială: 360 de angajați infectați și un deces.

Principalele județe afectate de epidemia COVID-19 în sistemul de asistență socială și protecție a copilului sunt: Suceava, Galați, Neamț, Arad și Hunedoara.

Potrivit Ministerului Muncii, măsurile excepționale luate de România față de alte țări europene (ex: măsurile precoce de prevenție și izolarea preventivă la locul de muncă al angajaților din toate centrele rezidențiale) au făcut ca țara noastră să înregistreze procente semnificativ mai mici ca în alte țări. Oficialii dau exemplul Franței unde aprox. 40% din totalul deceselor provin din centre de îngrijire vârstnici și centre medico-sociale – 9.471 decese în Franța, al Spaniei – 17.585 și al Marii Britanii – 6.686.

Vulnerabilitățile care au făcut posibilă infectarea cu COVID-19

ANDPDCA recomandă respectarea cu strictețe a recomandărilor Ministerului Sănătății care identifică testarea angajaților din sistemul rezidențial ca prioritară. Potrivit Ministerului Muncii, ANDPDCA pregătește în acest moment măsurile necesare pentru ieșirea din starea de urgență și pentru ridicarea măsurii de izolare la locul de muncă a personalului centrelor. Măsurile vor viza pe de o parte aspecte ce țin de prevenirea răspândirii COVID-19 la nivelul serviciilor sociale rezidențiale, iar pe de altă parte o serie de recomandări cu privire la serviciile sociale comunitare.

Potrivit analizei realizate la nivelul ANDPDCA, deși au fost luate o serie de măsuri etapizate de prevenire și combatere a răspândirii virusului COVID-19 la nivelul serviciilor de asistență socială și protecție a copilului, au existat o serie de factori, care au făcut totuși posibilă infectarea și decesul unor beneficiari.

1. Existența centrelor rezidențiale mari a favorizat răspândirea virusului la o scară mai largă.

CRRN Sasca Mică din Județul Suceava, unde există 242 de beneficiari adulți infectați este un exemplu concludent, care subliniază necesitatea implementării corecte și eficiente a procesului de dezinstituționalizare. Aceste măsuri vor fi reluate și intensificate imediat ce situația epidemiologică o va permite, cu reevaluarea măsurilor și a abordării generale.

2. Disfuncționalitățile în testarea personalului și a beneficiarilor de către Direcțiile de Sănătate Publică.

Pe tot parcursul stării de urgență, inclusiv după intrarea în vigoare a O.M Nr. 8/2020, care a instituit izolarea preventivă la locul de muncă în centrele rezidențiale, colaborarea dificilă cu o serie de Direcții de Sănătate Publică (DSP) a generat întârzieri în testare, refuzul testării și îngreunarea procesului de coordonare și organizare. Sumarizăm câteva exemple concrete:

• șefilor de centre nu li s-au comunicat rezultatele în timp util. Aceștia au aflat din presă despre rezultatele testărilor beneficiarilor și a personalului din subordine – Vrancea.
• DSP a refuzat testarea educatorilor izolați preventiv în centre pentru că în codul de ocupații ei nu se numesc „îngrijitori”, deși educatorii fac activități zilnice cu beneficiarii și sunt izolați alături de ei – București.
• tardivitatea efectuării testelor și implicit a rezultatelor, în ciuda demersurilor scrise repetate din partea conducerii DGASPC, fapt care a generat două tipuri de consecințe: fie angajații din tura inițială au efectuat zile suplimentare, peste cele 14 zile, până la sosirea rezultatelor pentru colegii din tura următoare (Covasna, Alba, Arad, Buzău), fie au intrat în tură fără rezultatele testării (Argeș, Dolj, Hunedoara, Galați, Olt, Vaslui), cauzând infectare în rândul beneficiarilor (Neamț).
• refuzul testării motivată de absența resursei bugetare (Bihor).
• DSP a impus acoperirea costurilor de testare de către DGASPC (Cluj) sau a solicitat asumarea achitării costurilor de testare de către DGASPC în cazul declarării acestora neeligibile în programul național de sănătate publică (Argeș).

O parte din situațiile enumerate mai sus au fost deblocate prin demersurile ANDPDCA și coordonarea cu DGASPC.

3. Tratamentul diferențiat al pacienților beneficiari v. angajați

În județele Suceava, Hunedoara și Neamț, există centre (Sasca Mică, Paclișa, Păstrăveni) unde a fost dispusă tratarea beneficiarilor infectați în centre, iar a angajaților în spitale. Motivația autorităților locale a fost argumentată de numărul ridicat al pacienților beneficiari (Sasca Mică) și de comportamentul disruptiv al acestora (Hunedoara). ANDPDCA a sesizat în regim de urgență Instituțiile Prefectului cu privire la lipsa de egalitate în tratament în ceea ce privește accesul la serviciile medicale. În acest context au fost inițiate, din informațiile colectate de la DGASPC, demersuri de asigurare de personal medical și stabilire de circuite în centre pentru tratarea și îngrijirea beneficiarilor.

4. Lipsa parțială a echipamentelor de protecție în prima fază a stării de urgență

În contextul debutului epidemiei COVId-19 și a insuficienței generale de echipamente de protecție, în prima parte a instaurării stării de urgență, serviciile sociale s-au confruntat cu problema lipsei de echipamente de protecție.

Pe cale de consecință, MMPS – ANDPDCA au făcut demersuri susținute de a răspunde nevoilor urgente în serviciile sociale rezidențiale. Astfel, cu sprijinul Departamentului pentru Situații de Urgență, au fost alocate și distribuite în două tranșe 1.240.000 măști pentru serviciile sociale rezidențiale.

În plus, ANDPDCA a demarat un parteneriat cu UNICEF România, prin intermediul căruia sunt puse la dispoziția serviciilor rezidențiale 150.000 de măști și mănuși.

De asemenea, pentru a veni în întâmpinarea efortului financiar pe care DGASPC-urile din țară l-au realizat pentru a face față cerințelor situației de criză, ANDPDCA a realizat un parteneriat cu Kaufland România, care a donat 1.128.000 lei pentru echipamente igienico-sanitare și hrană.